Tarifele pentru gazul rusesc, pe care le achită cei din stânga Nistrului sunt de-a dreptul infime comparativ cu cele stabilite pentru cetățenii de pe malul drept, informează Realitatea.md. Cu toate astea, banii nu ajung spre achitare către concernul rus Gazprom, ci sunt depozitați pe un cont special, iar datoriile se scriu pe seama celor de la Chișinău.

Potrivit sursei novostipmr, un metru cub de gaz natural achitat de consumatorii casnici atinge suma de 0,81 de ruble (circa 90 de bani) pentru volume de până la 500 de metri cubi. Iar cei, care depășesc acest volum achită un tarif de 1,12 ruble (circa 1,25 de lei) pentru un metru cub de gaz.

În același timp, presa de la Tiraspol nu a ratat ocazia să apostrofeze Chișinăul pentru efectele negative ale crizei energetice și să evidențieze decalajul de tarife pentru gazul rusesc, precum și impactul negativ asupra buzunarelor consumatorilor. De asemenea au scris că „Moldova ar putea rămâne fără gaz”, dacă cei de la Moldovagaz nu-și vor onora plățile, inclusiv cele cu avans pentru consumul de gaz.

Realitatea.md menționează că datoria regiunii transnistrene se ridica în septembrie anul trecut la peste 7 miliarde de dolari, conform ultimului raport prezentat de Gazprom. În acest sens, autoritățile de la Chișinău au anunțat că acest subiect urmează să fie discutat la nivel inter-ministerial cu autoritățile de la Moscova și că nu vor permite ca aceste sume să fie trecute pe contul celor de pe malul drept al Nistrului.

#Chisinau #Gazprom #tarife #Tiraspol

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.