Ex-directoru Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM), Iurii Topală, a fost reținut în Belgia de către ofițerii INTERPOL, fiind acuzat într-un dosar legat de situația critică de la CFM, care era în prag de faliment anii trecuți. Informația a fost confirmată pentru Realitatea.md de către procuroara responsabilă de comunicare cu mass-media din cadrul Procuraturii Generale, Mariana Cherpec.

Mariana Cherpec afirmă că, Iurii Topală, urmează să fie extrădat în Republica Moldova, după ce a fost dat în căutare internațională și reținut recent de către autoritățile belgiene.

„Fostul director al întreprinderii Căile Ferate din Moldova, Iurie Topală a fost reținut de către autoritățile belgiene și urmează a fi extrădat în Republica Moldova. Menționăm că, în privința acestuia a fost emis un mandat de arestare, fiind anunțat în căutare internațională. Mandatul a fost emis în cadrul unui cauze penale pornite, pe faptul abuzului de serviciu, săvârșit în interesul unui grup criminal organizat (art.327 alin.(3) din Codul penal), în legătură cu managementul defectuos la Calea Ferată din Moldova, produs în perioada anilor 2015-2019, în rezultatul căruia a fost prejudiciată întreprinderea cu 250 milioane de lei”, ne-a comunicat Cherpec.

Precizăm că, anul trecut, CFM era în prag de faliment, după ce nu mai putea asigura achitarea salariilor angajaților, care erau cu întârziere de câteva luni. De asemenea, situația critică de la CFM s-a refrânt și asupra călătoriilor cu trenul, dar și a transportării mărfurilor.

#Belgia #CFM #Iurie Topală #Retinut

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.