Ungaria nu va sprijini Ucraina în actualul conflict al acesteia cu Rusia atât timp cât Kievul continuă să priveze minoritatea maghiară de drepturile ei, a declarat miercuri ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, care a insistat că ţara sa susţine o relaţie de „respect reciproc” cu Moscova.

„Dacă ucrainenii nu renunţă la aceste politici, posibilităţile guvernului ungar de a sprijini Ucraina, inclusiv în actualul conflict, sunt puternic limitate”, a explicat şeful diplomaţiei ungare într-o declaraţie acordată cotidianului Magyarnemzet.

Etnicii maghiari din Ucraina trăiesc „în privare de drepturi şi, în unele cazuri, ajung să sufere hărţuire fizică”, iar „asta este inacceptabil”, a remarcat Szijjarto.

La o reuniune cu omologii săi din statele membre NATO desfăşurată la începutul lunii, el calificase, de asemenea, „inacceptabil” faptul că guvernul de la Kiev foloseşte provocările din estul Ucrainei drept scuză pentru a continua să restrângă drepturile minorităţilor naţionale, inclusiv ale etnicilor maghiari din Transcarpatia.

În același interviu, Péter Szijjártó a vorbit despre relațiile bune ale Budapestei cu Moscova, scrie site-ul maghiar Hungary Today.

Ministrul de externe a subliniat că fără aceste relații bune, Ungaria nu ar fi putut cumpăra vaccinuri Sputnik, nu și-ar fi putut evacua cetățenii din Kazahstan în timpul revoltei și nu ar fi putut încheia un acord pe termen lung privind achiziția de gaz.

„Zâmbim acum, când ne uităm la poziția în care s-au pus alții prin politicile ipocrite în domeniul energiei”, a spus șeful diplomației maghiare.

Szijjártó a mai spus că „este în interesul Ungariei să mențină o relație pragmatică și normală cu Rusia, bazată pe respect reciproc”.

În paralel, într-o postare pe Facebook, ministrul a insistat că vizita programată de premierul Viktor Orban la Moscova nu va fi amânată.

Orban are programată pentru 1 februarie o întrevedere la Moscova cu preşedintele Vladimir Putin.

Opoziţia ungară i-a cerut să-şi anuleze această vizită, considerând-o dăunătoare intereselor naţionale ale Ungariei în situaţia actuală.

Este neclar ce măsuri ar putea lua Ungaria, membră a NATO și UE, pentru a se delimita de susținerea pe care acestea o arată Ucrainei în conflictul cu Rusia.

Declarațiile vin la o zi după ce președintele Croației, Zoran Milanović, a spus că țara sa își va retrage trupele din forțele NATO desfășurate în estul Europei, dacă va exista o escaladare a conflictului cu Rusia pe tema Ucrainei.

Președintele a sugerat chiar că trebuie încheiat un acord care să ia în considerare interesele de securitate ale Rusiei.

Milanović a fost însă imediat contrazis de ministrul de externe Gordan Grlić-Radman, care a spus că președintele nu vorbește în numele guvernului și al țării, ci doar în nume personal.

„Croația va arăta solidaritate partenerilor din UE și NATO”, a insistat Gordan Grlić-Radman, al cărui guvern de centru dreapta se află în conflict cu președintele.

#NATO #Rusia #Ucraina

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.