Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Trei moldoveni „și-au tras o afacere” cu prostituate în Franța. Ce riscă indivizii

04 Mai 2021, 14:17
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
04 Mai 2021, 14:17 // Actualitate //  Realitatea.md

Trei moldoveni, cu vârste curpinse între 32 și 45 de ani, au pus pe roate o afacere ilegală în Paris, Franța, din care câștigau bani grei, însă au fost prinși și încătușați de oamenii legii. Potrivit poliției, aceștia racolau tinere din Moldova și le impuneau să se prostitueze în Franța, iar banii îi împărțeau în jumătate. 

Oamenii legii au stabilit că pe parcursul anului 2020, membrii grupului au exploatat sexual opt victime, iar venitul  zilnic era între 800 și 1 400 euro per persoană.

Unul dintre traficanță era stabilit cu domiciliul în Paris.

 „Aceștia, identificau prin intermediul  rețelelor de socializare tinere cu vârsta cuprinsă între 20 și 25 de ani, din diferite regiuni ale țării și le propuneau oferte avantajoase, cu onorarii foarte mari pentru prestarea serviciilor sexuale. Ajunse în Franţa, tinerele  erau amplasate în diverse apartamente închiriate de către suspecți pentru prestarea serviciilor sexuale, unde li se comunica că venitul obținut în urma prestării serviciilor  se va repartiza egal,  50/50,  adică jumătate din suma obţinută revine organizatorilor”, anunță oamenii legii.

Victimelor, traficanții le recomanda, din motive de siguranță, ca venitul nemijlocit să fie predat pentru păstrare organizatorului sau administratorului, cu asigurarea că la prima solicitare banii obținuți vor fi transmişi. Însă, sub diverse pretexte inventate, fetele nu primeau nimic.   

„Conform unor estimări, suspecții au obținut un profit, ce varia între 17 000 și 23 000 de euro de la fiecare victimă exploatată sexual. Pentru acumularea probatoriului necesar, polițiștii  au efectuat percheziții la domiciliile şi în automobilele suspecților, în rezultatul cărora au fost depistate şi ridicate telefoane mobile, carduri bancare, contracte de locațiune, notițe de ciornă şi alte date ce au importanță pe cauza penală”, mai spune poliția.

Unul dintre suspecți  ce activa pe teritoriul țării, având rolul de recrutor a fost reţinut pentru 72 de ore, iar ulterior a primit mandat de arest pentru 30 de zile. O altă persoană care avea rol de transportator, colaborează cu organul de urmărire penală și este cercetat în stare de libertate. 

Persoana ce nemijlocit ghida activitatea grupului pe teritoriul Franței urmează a fi anunțată în căutare cu ulterioara extrădare autorităților din R. Moldova. 

În cazul în care vina suspecților va fi demonstrată, aceștia riscă o pedeapsă cu închisoare de la 7 la 15 ani.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.