Atacatorii cibernetici se ascund în spatele știrilor false, recunoaște șeful securității cibernetice din SRI. Hackerii se folosesc de tendința oamenilor de a accesa știrile false sau anunțurile pe subiecte care îi interesează. Utilizatorii nu-și dau seama că sunt ținta atacatorilor care încearcă astfel să obțină date personale și bani.

Inginerie socială. De asta se folosesc atacatorii cibernetici. Reușesc să determine persoane să acceseze un link și să urmeze acțiunile transmise fără ca utilizatorii să știe cine e în spatele mesajului.

Anton Rog – şef Centrul Național Cyberint: Dacă trimit asta printr-un mesaj pe WhatsApp, Telegram, Signal, nu contează, SMS, nici nu contează, printr-un mail, şi pun acolo ‘Nu vă vaccinaţi, că e rău, că nu ştiu ce’ şi pun un link ‘aici ai datele’ şi în spatele lui pun un malware, da, atunci fake news-ul, care exploatează o chestiune sensibilă a unei mase largi de oameni, este în directă legătură cu atacul cibernetic.

Vaccinarea este unul dintre motivele principale ale știrilor false în pandemie. Iar atacatorii cibernetici au profitat de asta. Mai ales că este un subiect popular, iar fake news-ul este greu de combătut.

Dorin Chirca – reprezentant RoVaccinare: Au fost informaţii false care s-au distribuit de 90.000 de 100.000 de ori pe un singur cont, au fost postări preluate de mai multe conturi şi aici nu vorbim de un cont de persoană publică. Culmea, informaţiile care combat aceste ştiri false nu sunt distirbuite la fel de repede.

Și nu se folosesc doar de vaccinare, ci de orice informație care l-ar putea interesa pe utilizator. Mai ales că, este foarte greu, spun specialiștii, să faci diferența între un anunț real și un anunț fals. Mai ales unul care are în spate un atac cibernetic.

Dan Petre – sociolog: Se luptă către o fereastră de atenție foarte redusă care este între 2 și 4 secunde. Vrem să fim conectați la ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Lumea se mișcă din ce în ce mai repede și este din ce în ce mai haotică, dacă nu avem o teamă de abandon. Reacționăm așa ca să fim la curent cu ceea ce se întâmplă. Oamenii aceștia sunt familiarizați cu algoritmii pe baza cărora funcționează marile paltforme și pot să folosească asta ca să-și atingă obiectivele. Pot să targeteze să ajungă la oameni care sunt interesați de anumite subiecte.

Scopul atacatorilor cibernetici este să obțină date personale, date bancare sau chiar sume de bani drept răscumpărare pentru recuperarea conturilor.

Mihai Ion – specialist securitate cibernetică: Ei urmăresc poate pentru a fura datele, pentru a monetiza, pentru a fura banii sau pentru a răspândi mai departe conținut malițios. Este bine să prevenim decât să tratăm, să fim suspecți pentru link-uri și mesaje nesolicitate sau link cu mesaj pe care nu l-ai așteptat, ai fost invitat la o conferință care nu este în subiectul tău de interes.

Specialiștii recomandă să nu ne mai grăbim în accesarea anumitor link-uri. Iar dacă atacatorii au reușit să intre în sistemul nostru, să nu plătim și să anunțăm departamentul IT al companiei în care lucrăm.

#COVID-19 #hackeri #stiri false #vaccinare

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.