Au trecut mai bine de 12 ani de când Marian Lupu a anunțat că părăsește Partidul Comuniștilor din Republica Moldova. Se întâmpla la data de 10 iunie 2009. Acesta este primul personaj din politicul care a lansat traseismul politic în Republica Moldova, susține actualul lider al PCRM, Vladimir Voronin.

„Când el nu a fost susținut de către plenara comitetului central drept candidat la postul de președinte al Republicii Moldova, el în mod deschis, după ce s-a votat, s-a ridicat, a ieșit și amin cu el. Ulterior, am avut și alte persoane care dacă nu primeau posturile respective, lor nu le trebuiau partide, plecau la cei care la îndeplineau aceste indulgențe”, a declarat Voronin.

Vladimir Voronin susține că Partidul Democrat este formațiune care distrus spațiul politic moldovenesc, devenind victima propriilor activități.

„Trădarea nu trece, nu se uită, nu se iartă și are consecințe. Noi nu ne bucurăm de ceea ce se întâmplă cu aceste persoane, vrem ca odată și dată să se termine cu aceste lucruri”, a punctat Voronin.

Amintim că, procurorii Procuraturii Anticorupție (PA), în comun cu ofițerii Serviciului de Informații și Securitate (SIS), au descins la 2 februarie curent, cu o serie de percheziții acasă la foști deputați ai Parlamentului Republicii Moldova.

Mai exact, procurorii au bătut cu noaptea în cap la ușile a 13 ex-deputați suspectați de îmbogățire ilicită. Vizate ar fi fost 47 de bunuri imobile și 13 autoturisme.

În decembrie 2015, 14 deputați au părăsit fracțiunea PCRM, anunțând crearea Platformei social-democrate „Pentru Moldova”. Este vorba de parlamentarii: Violeta Ivanov, Victor Mîndru, Alexandru Banicov, Boris Golovin, Anatoli Gorilă, Galina Balmoș, Elena Gudumac, Corneliu Mihalache, Petru Porcescu, Artur Reșetnicov, Sergiu Stati, Vladimir Vitiuc, Igor Vremea și Anatolie Zagorodnîi. Ulterior, toți ei au aderat la fracțiunea PDM din parlamentul de Legislatura a IX-a, care a activat până în februarie 2019.

Majoritatea dintre cei menționați s-au ales ca urmare cu diferite funcții în cadrul instituțiilor statului: Artur Reșetnicov a fost numit judecător la Curtea Constituțională, Corneliu Mihalache – membru al Consiliului Audiovizualului, Boris Golovin – director al Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (CNAMUP), iar Anatolie Zagorodnîi – director general al Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC).

Alți politicieni, precum Violeta Ivanov, Vladimir Vitiuc și Victor Mîndru, și-au continuat activitatea în cadrul formațiunii. Ivanov și Vitiuc, fiind realeși în funcția de deputat ca urmare a alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, iar Mîndru a ajuns în toamna 2019 consilier în cadrul CMC.

În noiembrie 2019, ex-președintele Igor Dodon a numit-o pe Galina Balmoș în calitate de consilier prezidențial responsabil de domeniul social.

Conferința de presă poate fi urmărită integral mai jos:

#Marian Lupu #PCRM #Vladimir Voronin

Poliția a obținut acces direct la sistemul de monitorizare electronică a agresorilor, iar autoritățile pregătesc noi proceduri pentru ca informațiile despre riscurile la adresa victimelor să ajungă mai rapid la instituțiile responsabile. Măsurile au fost anunțate în cadrul audierilor publice privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a femicidului, organizate pe Platforma Femeilor Deputate, transmite IPN.

Secretarul de stat al Ministerului Justiției, Mihai Gheorghieș, a precizat că Inspectoratul General al Poliției poate urmări acum direct informațiile și alertele generate de sistem. Datele sunt accesibile simultan poliției și organelor de probațiune, ceea ce elimină o etapă din transmiterea alertelor.

Ministerul Justiției revizuiește și procedurile pentru situațiile în care dispozitivul de monitorizare își pierde semnalul, se defectează sau este deteriorat. Autoritățile propun ca victima să fie informată imediat în astfel de cazuri, precum și atunci când agresorul traversează frontiera de stat.

În cazul în care agresorul părăsește țara, autoritățile analizează un mecanism de cooperare cu Poliția de Frontieră, astfel încât monitorizarea să poată fi reluată după revenirea acestuia în Republica Moldova, fără ca ieșirea din țară să întrerupă măsurile de protecție.

În paralel, Ministerul Afacerilor Interne propune integrarea procedurilor instituțiilor implicate într-un sistem comun de gestionare a cazurilor grave. Secretarul general al MAI, Sergiu Bejan, a subliniat necesitatea evaluării periodice a riscului, în condițiile în care recidiva rămâne una dintre problemele întâlnite în cazurile de violență în familie.

Potrivit datelor prezentate la audieri, aproximativ șapte mii de agresori familiali ajung anual în atenția sistemului de prevenire și monitorizare. În prezent, circa patru mii de persoane se află în evidența oamenilor legii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Audierile au fost organizate în contextul cazului de la Măgdăcești din 31 august, când un bărbat vizat de o ordonanță de protecție s-a deplasat la domiciliul comun și și-a împușcat soția, după care s-a sinucis. În urma tragediei, trei copii, dintre care doi minori, au rămas fără ocrotire părintească. Cazul a fost urmat de demisia directorului Inspectoratului Național de Probațiune.

#agresori #sistem monitorizare #victime #violenta