Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, laudă proiectul de lege al președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, privind confiscarea extinsă a averilor. Și-a exprimat speranța că inițiativa va fi rapid aprobată în Parlament și va fi pusă în aplicare pentru a oferi mai multă dinamică luptei cu corupția. Proiectul va permite confiscarea averilor ce nu pot fi justificate, atât pentru demnitarii și funcționarii publici, cât și pentru rudele acestora. Declarații în acest sens a făcut, potrivit IPN, la emisiunea „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova, ediția din seara de luni, 7 februarie curent.

Maia Sandu a expediat Parlamentului un proiect de îmbunătățire a legislației actuale privind confiscarea extinsă a averilor acumulate prin acte de corupție. Potrivit șefului statului, legea actuală le dă posibilitatea corupților să-și păstreze averile obținute ilegal, prin transferul lor către persoane terțe.

„Esența modificărilor propuse de Maia Sandu este una simplă, ca să facă realist aplicabilă această confiscare extinsă care există din 2015, dar care nu a fost pusă în practică niciodată, inclusiv din cauza faptului că legea penală nu stabilește foarte clar situația când poate fi aplicată această confiscare și care ar fi diferența dintre confiscarea extinsă și confiscarea specială. De exemplu, avem un funcționar public care a săvârșit 10 acte de corupție și a agonisit un milion de euro. În același timp, mai săvârșește un act de corupție și ia mită de 1000 de euro. Potrivit variantei actuale a legii, poți să-i confiști doar mia de euro. Esență legii președintei Republicii Moldova este că judecătorul poate decide confiscarea și a milionului de euro, dacă se demonstrează o inechitate între averea raportată și venituri”.

Ministrul Justiției spune că inițiativa șefei statului va pune capăt fenomenului averilor fabuloase, obținute în mod fraudulos și scrise pe numele membrilor familiei sau rude.

„Acolo se mai adaugă aspectul precum că se poate confisca și averea care, formal, este scrisă pe altcineva, dar de facto este a funcționarului care este condamnat pentru o infracțiune de corupție. Confiscarea extinsă diferă de cea specială prin faptul că în cazul confiscării speciale funcționarului i se confiscă acea mită cu care a fost prins în flagrant, iar în cazul confiscării extinse, dacă există bănuiala rezonabilă că cealaltă avere agonisită prin alte infracțiuni pentru care persoana nu a fost condamnată, la fel urmează a fi confiscată. Sper că Parlamentul va examina această inițiativă pentru că ea este benefică în sensul eficientizării luptei cu corupția”.

Potrivit proiectului Maiei Sandu, confiscarea extinsă va putea fi dispusă, inclusiv, în cazul în care persoana acuzată sau suspectată de săvârșirea unei infracțiuni de corupție a decedat sau în cazul judecării cauzei în lipsa inculpatului atunci când acesta se ascunde de la prezentarea în instanță.

#confiscarea averilor #Maia Sandu #proiect de lege #Sergiu Litvinenco

Relațiile dintre Republica Moldova și România au depășit legăturile lingvistice, istorice și culturale, fiind consolidate tot mai mult prin proiecte comune în energetică, economie și infrastructură. O spune Andrei Stoian, unul dintre coordonatorii volumului „România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE”, lansat luni la Chișinău. Potrivit acestuia, integrarea europeană a Moldovei se produce deja în mai multe domenii, chiar înainte de aderarea propriu-zisă la UE, transmite IPN.

Andrei Stoian a explicat că această apropiere este vizibilă în special în sectorul energetic, prin interconectările dintre cele două țări, inclusiv gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău. Alte exemple sunt aderarea Republicii Moldova la sistemul european de plăți SEPA și facilitățile de roaming, care permit cetățenilor să beneficieze de servicii mai accesibile.

În același timp, Andrei Stoian a subliniat importanța experienței României în procesul de aderare a Republicii Moldova la UE, astfel încât Chișinăul să poată evita unele greșeli făcute de București. El a menționat că volumul analizează cooperarea bilaterală în domeniile economic, cultural, al infrastructurii și securității, fiind destinat publicului de pe ambele maluri ale Prutului, studenților și factorilor de decizie.

„Este un instrument de a măsura, până la urmă, distanța între promisiunea politică și rezultatele concrete”, a declarat Andrei Stoian.

La rândul său, celălalt coordonator al lucrării, Victor Vevera, a menționat că legăturile lingvistice și culturale dintre cele două state s-au extins în domeniile energetic și al infrastructurii. Potrivit acestuia, contribuțiile autorilor oferă o imagine amplă a cooperării bilaterale și a sprijinului acordat de România parcursului european al Republicii Moldova.

„România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE” cuprinde șase capitole, care abordează negocierile de aderare, relațiile dintre București, Chișinău și Bruxelles, interconectările energetice și economice, reziliența democratică, problema transnistreană și opinia publică din Republica Moldova. Printre autorii volumului se numără guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, ambasadorul Republicii Moldova în România, Mihai Mîțu și președintele Academiei de Științe a Moldovei, Ion Tighineanu.

Este al zecela volum al seriei de Caiete Documentare Club România și poate fi descărcat gratuit de pe site-ul Revistei Române de Dezvoltare.