Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, laudă proiectul de lege al președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, privind confiscarea extinsă a averilor. Și-a exprimat speranța că inițiativa va fi rapid aprobată în Parlament și va fi pusă în aplicare pentru a oferi mai multă dinamică luptei cu corupția. Proiectul va permite confiscarea averilor ce nu pot fi justificate, atât pentru demnitarii și funcționarii publici, cât și pentru rudele acestora. Declarații în acest sens a făcut, potrivit IPN, la emisiunea „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova, ediția din seara de luni, 7 februarie curent.

Maia Sandu a expediat Parlamentului un proiect de îmbunătățire a legislației actuale privind confiscarea extinsă a averilor acumulate prin acte de corupție. Potrivit șefului statului, legea actuală le dă posibilitatea corupților să-și păstreze averile obținute ilegal, prin transferul lor către persoane terțe.

„Esența modificărilor propuse de Maia Sandu este una simplă, ca să facă realist aplicabilă această confiscare extinsă care există din 2015, dar care nu a fost pusă în practică niciodată, inclusiv din cauza faptului că legea penală nu stabilește foarte clar situația când poate fi aplicată această confiscare și care ar fi diferența dintre confiscarea extinsă și confiscarea specială. De exemplu, avem un funcționar public care a săvârșit 10 acte de corupție și a agonisit un milion de euro. În același timp, mai săvârșește un act de corupție și ia mită de 1000 de euro. Potrivit variantei actuale a legii, poți să-i confiști doar mia de euro. Esență legii președintei Republicii Moldova este că judecătorul poate decide confiscarea și a milionului de euro, dacă se demonstrează o inechitate între averea raportată și venituri”.

Ministrul Justiției spune că inițiativa șefei statului va pune capăt fenomenului averilor fabuloase, obținute în mod fraudulos și scrise pe numele membrilor familiei sau rude.

„Acolo se mai adaugă aspectul precum că se poate confisca și averea care, formal, este scrisă pe altcineva, dar de facto este a funcționarului care este condamnat pentru o infracțiune de corupție. Confiscarea extinsă diferă de cea specială prin faptul că în cazul confiscării speciale funcționarului i se confiscă acea mită cu care a fost prins în flagrant, iar în cazul confiscării extinse, dacă există bănuiala rezonabilă că cealaltă avere agonisită prin alte infracțiuni pentru care persoana nu a fost condamnată, la fel urmează a fi confiscată. Sper că Parlamentul va examina această inițiativă pentru că ea este benefică în sensul eficientizării luptei cu corupția”.

Potrivit proiectului Maiei Sandu, confiscarea extinsă va putea fi dispusă, inclusiv, în cazul în care persoana acuzată sau suspectată de săvârșirea unei infracțiuni de corupție a decedat sau în cazul judecării cauzei în lipsa inculpatului atunci când acesta se ascunde de la prezentarea în instanță.

#confiscarea averilor #Maia Sandu #proiect de lege #Sergiu Litvinenco

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.