Transparența sistemului de salarizare și asigurarea egalității de remunerare între salariați, indiferent de gen, pentru o muncă de valoare egală, urmează să se regăsească în legislația națională. Un proiect de lege în acest sens a primit astăzi, 9 februarie, avizul Comisiei protecție socială, sănătate și familie, inițiativă legislativă, care a fost lansată de către deputata PAS Doina Gherman.

Proiectul vizează modificarea Codului muncii, a Legii cu privire la asigurarea egalității de șanse între femei și bărbați și a Legii cu privire la asigurarea egalității.

Se propune definirea principiului de plată egală pentru muncă de valoare egală între femei și bărbați, prin introducerea, în Legea cu privire la asigurarea egalității, a noțiunilor de remunerare, muncă egală și muncă de valoare egală.

Angajații vor avea posibilitatea de a solicita și obține informații cu privire la nivelurile de remunerare, în funcție de gen, pentru prestarea muncii egale sau muncii de valoare egală.

La rândul lor, angajatorii vor avea obligația să informeze salariații sau reprezentanții lor, cel puțin o dată la doi ani, despre remunerația medie pe categorii de salariați sau de funcții, segregată în funcție de gen.

Proiectul urmărește transpunerea, în legislația națională, a angajamentelor asumate de țara noastră prin Acordul de asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, în domeniul asigurării egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în câmpul muncii și remunerare egală.

Proiectul va fi supus examinării în plenul Parlamentului

#barbat #Doina Gherman #egalitate de gen #femeie

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.