Consiliul pentru egalitate a examinat plângerea lui Marin Pavlescu. Acesta a invocat un șir de acțiuni de natură intimidantă din cauza orientării sale sexuale. Consiliul a constatat că faptele invocate reprezintă hărțuire pe criteriul de orientare sexuală în procesul de îndeplinire a serviciului militar în termen.

Marin Pavlescu a relatat despre comportamentul batjocoritor și ofensator al militarilor de care a avut parte în cadrul unității militare, după ce aceștia ar fi aflat despre orientarea sa sexuală. Hărțuirea sistematică, injuriile și luările în derâdere au început după ce unul dintre superiori a făcut publică înregistrarea telefonică dintre petiționar și partener.

În opinia Consiliului, aflarea petiționarului timp de câteva luni în asemenea situație poate fi considerată mediu intimidant, fiindu-i lezată demnitatea.

Într-un final, Consiliul a constatat că efectivul Brigăzii nr. 2 a cunoscut despre orientarea sexuală a petiționarului, dar și despre atitudinea celorlalți militari. Cu toate acestea, superiorii nu au întreprins nicio măsură pentru a-l proteja împotriva hărțuirii, deși comandanții de toate nivelele și efectivul din subordine poartă responsabilitate pentru prevenirea și combaterea discriminării. Consiliul reamintește că toate autoritățile publice, inclusiv Ministerul Apărării, au atribuții în domeniul prevenirii și combaterii discriminării și asigurării egalității.

Astfel, Consiliul recomandă Ministerului Apărării:

tragerea la răspunderea disciplinară a persoanelor care nu au asigurat protecția petiționarului;
tragerea la răspundere disciplinară a reprezentantului Ministerului Apărării și Șefului Inspectoratului Militar al Ministerului Apărării pentru efectuarea unei investigații ineficiente și parțiale;
efectuarea exercițiilor practice cu efectivul Armatei Naționale și a altor structuri subordonate Ministerului Apărării pentru aplicarea Regulamentului cu privire la procedura de prevenire, identificare, înregistrare, raportare și examinare a cazurilor de discriminare, hărțuire sexuală și violență în bază de gen;
introducerea în sistemul de pregătire profesională inițială și continuă a militarilor și soldaților a subiectelor legate de prevenirea și combaterea discriminării și asigurarea egalității pe criteriul de orientarea sexuală și alte criterii, inclusiv cu implicarea organizațiilor și/sau specialiștilor din domeniu;
asigurarea accesului la telefoanele publice pentru soldați în toate unitățile Armatei Naționale.

Amintim că, la începutul lunii noiembrie, un tânăr pe nume Marin venea cu acuzații către militarii din armată, spunând că a fost hărțuit după ce s-a aflat despre faptul că este gay. În acest context, tânărul spunea că nu se va mai întoarce în armată după concediu, chiar dacă poate fi cercetat penal pentru dezertare.

Totul ar fi pornit după ce tânărul a împrumutat telefonul unui șef să vorbească cu iubitul său, fără a ști că telefonul dat înregistrează discuțiile. Convorbirea a fost ascultată, iar informația despre homosexualitatea tânărului a fost făcută publică în anturajul soldaților.

Scandalul din jurul cazului a luat amploare după ce reprezentantul Ministerului Apărării, Petru Corciun a cerut probatoriu prin care într-adevăr Marin Pavelescu este homosexual. Militarul a cerut certificat medical sau imagine intime cu acesta.

#Consiliul pentru Egalitate #Marin Pavlescu #Ministerul Apararii

Este anchetă în comuna Bosanci, din județul Suceava, după ce patru persoane care prestau activități în schimbul ajutorului social au fost fotografiate în timp ce foloseau drapelul României pentru a transporta frunze și alte resturi vegetale din curtea primăriei. Imaginile au fost publicate pe internet și au stârnit numeroase reacții. Primarul comunei, Neculai Miron, membru AUR, și-a cerut scuze pentru incident, iar vineri, într-o intervenție în direct la Antena 3 CNN, a explicat cum a ajuns steagul în mâinile celor patru persoane. Edilul a ținut să precizeze și că acestea erau de etnie romă.

Incidentul a avut loc în curtea Primăriei Bosanci, unde patru persoane care desfășurau activități de curățenie au folosit un tricolor pe post de prelată, pentru a aduna și transporta resturile vegetale. Momentul a fost fotografiat de un participant la trafic, iar imaginea a ajuns pe rețelele sociale, unde a provocat indignare.

În urma reacțiilor, primarul Neculai Miron a explicat că, înaintea manifestărilor dedicate Zilei Naționale, viceprimarul a dispus înlocuirea drapelelor uzate din localitate. Steagurile vechi au fost duse într-un spațiu destinat depozitării textilelor, iar unul dintre ele a fost luat de persoanele care efectuau lucrările de curățenie.

Primarul din Bosanci: „Nu ei sunt vinovați. Suntem vinovați noi, ca stat”

Invitat vineri la Antena 3 CNN, Neculai Miron a susținut că administrația locală respectă simbolurile naționale și că drapelul folosit pentru transportarea gunoiului fusese înlocuit tocmai pentru că era uzat.

„Noi avem un deosebit respect, ca instituție și ca persoane, față de drapelul național. În centrul localității avem chiar și un catarg de șase metri, cum în puține localități sunt, în care era arborat steagul. Întrucât a fost uzat, am cumpărat steaguri noi și le-am înlocuit. Cele vechi au fost puse în magazia unde avem textile și a fost luat de acolo de către cetățenii care beneficiază de ajutor social, de naționalitate romă”, a declarat primarul.

Edilul a ținut astfel să precizeze că persoanele care au folosit drapelul erau de etnie romă, deși acest lucru nu avea legătură cu incidentul.

Jurnalistul Mădălina Mihalache i-a atras imediat atenția asupra acestei precizări:

„Nu are legătură cu faptul că sunt de naționalitate romă, pentru că ați ținut dumneavoastră să faceți această precizare. Cetățenii sunt români”.

Primarul a continuat să explice că persoanele implicate nu ar fi înțeles gravitatea gestului și că responsabilitatea ar aparține, în opinia sa, și statului, din cauza lipsei de educație.

„Ei au făcut lucrul acesta fiind inconștienți. Nu ei sunt vinovați. Suntem vinovați noi, ca stat, fiindcă nu am contribuit la educația lor”, a spus Neculai Miron.

Acesta a vorbit și despre eforturile pe care susține că le-a făcut pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile din comună. Primarul a afirmat că, de când a preluat funcția, a cumpărat haine pentru acestea din banii săi și cu ajutorul unor antreprenori locali și că a încercat să reducă abandonul școlar.

Primarul AUR spune că oamenii aveau roabe, dar au preferat să folosească drapelul

Întrebat despre responsabilitatea sa în acest caz, Neculai Miron a insistat că persoanele care făceau curățenie aveau la dispoziție echipamentele necesare și că nu exista niciun motiv să folosească steagul României pentru transportarea frunzelor.

„Care este vina mea că niște oameni inconștienți au folosit acel drapel?”, a întrebat edilul, precizând că aceștia aveau la dispoziție roabe, dar ar fi considerat că pot transporta mai repede resturile vegetale cu ajutorul steagului.

Primarul a spus că regretă incidentul și a făcut referire și la reacțiile apărute pe rețelele sociale.

„Am analizat situația. Ei nu au făcut lucrul acesta conștienți. Regretăm faptul de ceea ce s-a întâmplat. Am văzut în mediul online tot felul de insulte”, a declarat acesta.

În timpul intervenției, Neculai Miron a ținut să vorbească și despre apartenența sa politică.

„Sunt mândru că sunt primar AUR și cred în convingerile mele, cred în familie, în libertate”, a afirmat edilul.

Folosirea drapelului României este reglementată prin Legea nr. 75/1994, care stabilește modul în care acesta poate fi arborat și utilizat. În cazul de la Bosanci, rămâne de clarificat cum a fost posibil ca un steag scos din uz să fie luat din spațiul de depozitare și folosit la curățenie, dar și dacă vor fi luate măsuri în urma incidentului.