Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Guvernul a aprobat Programul național de răspuns la tuberculoză pentru anii 2022-2025. Care sunt obiectivele prioritare

23 Feb. 2022, 10:35
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
23 Feb. 2022, 10:35 // Societate //  Realitatea.md

Executivul a aprobat astăzi, 23 februarie, Programul național de răspuns la tuberculoză pentru anii 2022-2025, precum și planul de acțiuni pentru implementarea acestuia.

Așadar, potrivit documentului, până în anul 2025, în urma implementării Programului, se propune atingerea mai multor rezultate, printre care reducerea incidenței tuberculozei cu 50% și a mortalității cu 75% comparativ cu anul 2015. La fel, este prevăzută majorarea ratei de vindecare în rândul pacienților, îmbunătățirea accesului la diagnostic și tratament pentru toți cetățenii.

Programul include șapte obiective prioritare, inclusiv asigurarea accesului universal la screening sistematic al contacților și grupurilor cu risc sporit la tuberculoză; la diagnostic precoce și la testele de sensibilitate la medicamente, inclusiv utilizarea testelor rapide; la tratament de calitate și îngrijiri continue, prin abordare individuală și în baza necesităților a fiecărei persoane.

Documentul mai prevede asigurarea continuității serviciilor medicale, gestionarea maladiilor și problemelor social-economice conform nevoilor personale; extinderea tratamentului preventiv al tuberculozei; consolidarea abordării individuale, sensibile la gen și bazate pe drepturile omului pentru a crea un răspuns eficient și durabil la tuberculoză; consolidarea capacității naționale de cercetare și inovare.

Conform informațiilor, consiliile municipale Chișinău, Bălți și consiliile raionale urmează să elaboreze, aprobe și asigure realizarea programelor teritoriale de răspuns la tuberculoză în baza Programului național. Precizăm că aplicarea acestuia va fi monitorizată de Consiliul național de coordonare a programelor naționale de profilaxie și control al infecției HIV/SIDA, infecțiilor cu transmitere sexuală și de control al tuberculozei.

Programul național de răspuns la tuberculoză pentru anii 2022-2025 va fi implementat din mijloacele financiare aprobate anual în bugetul public național, precum și din alte surse, conform legislației în vigoare, inclusiv din resursele grantului oferit din partea Fondului Global. În acest scop se prevede un buget total de peste 1,3 miliarde de lei.

În Republica Moldova, tuberculoza rămâne una dintre problemele prioritare de sănătate publică, iar progresele privind prevenirea și tratarea tuberculozei au fost grav afectate de pandemia COVID-19. Astfel, în perioada martie – decembrie 2020, datele arată o reducere cu peste 38% a notificării cazurilor de tuberculoză în țara noastră. În acest condiții, au fost ajustate practicile de prestare a serviciilor pentru persoanele diagnosticate cu această maladie, inclusiv prin implementarea și extinderea tratamentului video-asistat, utilizarea regimurilor scurte de tratament și a schemelor terapeutice cu preparate non-injectabile.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.