Cotaţiile de referinţă în Europa la gaze naturale înregistrau scăderi semnificative miercuri dimineaţa, în condiţiile în care traderii analizează reticenţa Europei de a sancţiona livrările ruseşti, transmite Bloomberg.

La bursa de la Amsterdam cotaţiile futures au scăzut miercuri cu până la 21%, după ce marţi au înregistrat o evoluţie volatilă.

Mai mulţi lideri UE, inclusiv cancelarul german Olaf Scholz, şi-au exprimat opoziţia faţă de oprirea importurilor de energie din Rusia, iar autorităţile de la Berlin au permis chiar companiei de utilităţi Uniper SE să îşi majoreze achiziţiile de gaze din Rusia.

„După anunţul de ieri, Comisia Europeană nu dă semne că ar fi interesată să impună sancţiuni importurilor de petrol şi gaze şi asta a redus îngrijorările cu privire la posibile represalii din partea Rusiei”, a declarat Tom Marzec-Manser, analist la ICIS.

Potrivit informațiilor, Rusia este responsabilă pentru aproximativ o treime din necesarul de gaze al Europei. Analiștii spun că va greu de găsit o alternativă a gazului rusesc.

În prezent, livrările de gaze naturale ruseşti se desfășoară în regim normal. Creşterea temperaturilor pe măsură ce iarna se apropie de sfârşit contribuie şi ele la diminuarea cererii.

Cu toate acestea, traderii sunt în continuare îngrijoraţi de prelungirea războiului din Ucraina care riscă să provoace pagube conductelor de gaze şi altor infrastructuri utilizate la transportul gazelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că ieri, 8 martie, SUA au decis interzicerea importurilor de petrol şi gaze din Rusia, ceea ce a provocat o undă de şoc pe piaţa materiilor prime, potrivit Agerpres.

Miercuri, în jurul orei 10:36 a.m., la bursa de la Amsterdam cotaţiile futures la gaze naturale cu livrare în luna următoare erau în scădere cu 19%, până la 173,99 euro pentru un Megawatt-oră. Pe parcursul acestei săptămâni, preţurile au înregistrat o variaţie de peste 170 de euro, după maximumul istoric de 345 de euro înregistrat luni.

Aceste preţuri record ar putea conduce la o majorare a livrărilor spot de gaze lichefiate în Europa, susţine Tom Marzec-Manser.

Piaţa ar putea să înregistreze noi scăderi pe măsură ce gazele scumpe vor eroda consumul. Analiştii de la Citigroup Inc. se aşteaptă ca cererea de gaze să scadă cu 5,4% în acest an. Scenariul de bază al analiştilor mai prevede şi că importurile de gaze ruseşti prin conducte vor scădea cu 34% comparativ cu cel de anul trecut iar diferenţa va fi acoperită în principal prin majorarea intrărilor de gaze lichefiate.

#Europa #gaze naturale #prețuri #razboi #Ucraina

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) solicită confiscarea a aproape 1.25 de milioane de lei din averea fostei bașcane a Găgăuziei, Evghenia Guțul. Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a decis, pe 4 noiembrie, că cererea instituției urmează să fie examinată de Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

Potrivit inspectorilor de integritate, suma reprezintă diferența nejustificată dintre averea dobândită, veniturile obținute și cheltuielile familiei din perioada 2024–2025, transmite Moldova1.

Potrivit actului de constatare emis de ANI la 5 noiembrie 2025, inspectorii au identificat o avere nejustificată în valoare totală de 1.249.679 de lei. Din această sumă, 820.259 de lei reprezintă diferența constatată pentru anul 2024, iar alte 429.420 de lei au fost identificate în urma verificărilor pentru perioada ianuarie–aprilie 2025. Controlul averii a fost inițiat în martie 2025, în urma unei sesizări din oficiu, care viza inclusiv veniturile declarate de Evghenia Guțul drept donații și cadouri primite la evenimente de familie.

Inspectorii ANI au inclus în calculul cheltuielilor suma de 205.500 de lei pentru un colier cu diamante, pe care Evghenia Guțul l-a declarat cu o valoare de un leu. Suma a fost calculată în raport cu pragul prevăzut de legislație pentru declararea bunurilor prețioase, în lipsa documentelor privind prețul real al bijuteriei.

Evghenia Guțul a contestat constatările ANI, susținând că o parte dintre mijloacele financiare provin din donații electorale, economii personale, cadouri de familie și contribuții ale rudelor. Instituția a acceptat explicațiile și documentele referitoare la donațiile din campania electorală din 2023, însă a considerat insuficiente justificările privind alte sume declarate. Potrivit inspectorilor, nu au fost prezentate informații concludente despre identitatea unor donatori, proveniența banilor și capacitatea financiară a acestora de a oferi donațiile respective.

La 2 decembrie 2025, fosta bașcană a contestat în instanță actul de constatare, solicitând anularea acestuia. Ulterior, la 23 decembrie, ANI a depus o cerere prin care a solicitat confiscarea contravalorii averii considerate nejustificate, în folosul statului.

Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție după apariția unui conflict de competență între Curtea de Apel Centru și Judecătoria Chișinău. Prin încheierea din 4 noiembrie 2026, CSJ a stabilit că solicitarea ANI trebuie examinată de Judecătoria Chișinău, sediul Centru. Hotărârea privind competența instanței este definitivă.

Decizia Curții Supreme nu înseamnă însă confiscarea automată a banilor. Instanța a stabilit doar cine este competent să examineze cererea, urmând ca judecătorii să se pronunțe asupra temeiniciei solicitării ANI. În cazul în care constatările instituției vor rămâne definitive, Evghenia Guțul riscă și interdicția de a exercita anumite funcții publice pentru o perioadă de trei ani.

Amintim că, pe 5 august 2025, Evghenia Guțul a fost condamnată la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor”, declarat neconstituțional în 2023. Sentința a fost menținută de Curtea de Apel Centru la 28 mai 2026.

Apărarea a anunțat că va contesta decizia la Curtea Supremă de Justiție. Acest dosar penal este distinct de procedura privind confiscarea averii nejustificate, inițiată de ANI.