În Republica Moldova, anual, între 300 și 350 de femei sunt diagnosticate pentru prima dată cu cancer de col uterin, iar alte 150-160 își pierd viața din cauza acestei boli. Potrivit datelor platformei globale de cancer GLOBOCAN, gestionată de Agenția Internațională de Cercetare în Cancer, indicatorii din țara noastră depășesc semnificativ media Uniunii Europene. În UE, incidența cancerului de col uterin este de 10-12 cazuri la 100.000 de femei, iar rata mortalității este de 3-4 decese la 100.000 de femei.
Astfel, în țara noastră, femeile sunt diagnosticate cu această maladie de aproape două ori mai frecvent și mor de aproximativ 2-3 ori mai des decât media europeană. Totodată, numărul cazurilor depistate în stadii tardive continuă să exercite presiune asupra sistemului de sănătate. În Moldova, cancerul de col uterin este al treilea cel mai frecvent tip de cancer la femei și cel mai des întâlnit la femeile cu vârste între 35 și 55 de ani.
„În primii 3-5 ani de la intensificarea screeningului, se observă o creștere a numărului de cazuri grave depistate. Acest lucru se întâmplă deoarece femeile care nu au fost investigate anterior sunt diagnosticate acum, ceea ce poate crea impresia unui vârf al formelor severe. Este însă un efect așteptat, întâlnit în orice program de prevenție: intervențiile proactive scot la iveală cazuri care până atunci rămâneau nediagnosticate. Pe măsură ce tot mai multe femei sunt testate regulat, iar leziunile precanceroase sunt depistate și tratate la timp, numărul cazurilor avansate și al deceselor începe să scadă. Acest impact ar urma să se reflecte în statistici în anii imediat următori, până în anul 2030”, a declarat Șefa Unității de coordonare a implementării screeningului de col uterin din cadrul Institutului Mamei și Copilului, Diana Valuța
În Republica Moldova, parcursul femeii în programul de screening cervical este reglementat prin standarde clare, care urmăresc depistarea timpurie și intervenția rapidă în cazurile cu risc crescut. Pentru cazurile cu modificări severe (ASC-H, HSIL sau AGC), pacientele sunt direcționate către investigații suplimentare prin colposcopie și biopsie, la necesitate, care trebuie să fie efectuate în termen de cel mult 14 zile de la primirea rezultatului. Această etapă permite o evaluare detaliată a leziunilor și confirmarea diagnosticului.
Dacă suspiciunea de cancer este confirmată, femeia este îndrumată către policlinica Institutului Oncologic în termen de maximum 7 zile. Tratamentul este decis în funcție de tipul și severitatea leziunii și nu aparține unui singur medic, ci unui consiliu multidisciplinar format din cel puțin trei specialiști. În cazurile complexe, poate fi convocată și o a doua comisie multidisciplinară.
Totodată, datele reflectă o realitate contradictorie: pe de o parte, sistemul funcționează asigurând creșterea accesului la servicii de screening și depistarea precoce; pe de altă parte, femeile încă ajung la medic în stadii avansate, când opțiunile de tratament sunt mai limitate.
Potrivit Institutului Oncologic, în prezent, aproximativ 4.200 de paciente trăiesc cu acest diagnostic după tratament specializat complex. În 2024 au fost înregistrate 338 de cazuri noi de cancer cervical, dintre care 203 au fost depistate prin screening. Cu toate acestea, distribuția pe stadii rămâne îngrijorătoare: doar circa 47% dintre cazuri sunt descoperite în faze incipiente (I–II), în timp ce peste jumătate sunt diagnosticate în stadii avansate (III–IV).
Această diferență se reflectă direct în șansele de supraviețuire. Dacă în stadiul I rata de succes ajunge la 80-90%, în stadiile avansate aceasta scade dramatic, la doar 25-40%.
Ministerul Sănătății precizează că în spatele acestui fenomen stau mai mulți factori: participarea insuficientă la screening (testul Babeș-Papanicolau), nivelul redus de informare privind prevenția și lipsa unei adresări regulate la medic în absența simptomelor. În practică, cele mai mari dificultăți apar în cazurile diagnosticate tardiv. Peste jumătate dintre paciente ajung în stadii avansate, când tratamentul devine mult mai complex. Acesta nu mai presupune intervenție chirurgicală, ci radiochimioterapie concomitentă, adesea în condițiile unor tumori voluminoase și cu invazie locală în organe, precum vezica urinară sau rectul.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a stabilit repere clare pentru eliminarea cancerului de col uterin la nivel global, propunând o abordare integrată, bazată pe prevenție și intervenție timpurie. Țintele sunt ambițioase, dar considerate realizabile (denumite 90-70-90): vaccinarea împotriva HPV a cel puțin 90% dintre fetele cu vârste între 9 și 14 ani, testarea prin screening a 70% dintre femeile cu vârste între 25 și 61 de ani, o dată la trei ani, precum și asigurarea tratamentului complet pentru 90% dintre femeile diagnosticate cu leziuni precanceroase sau cancer invaziv.
Cancerul de col uterin este una dintre puținele forme de cancer care poate fi eliminat complet prin două instrumente esențiale: vaccinarea împotriva HPV și screeningul regulat. Specialiștii atrag însă atenția că cele două nu se exclud, ci se completează.
Imunizarea este recomandată înainte de debutul vieții sexuale, deoarece eficiența maximă este obținută înainte de orice contact cu virusul HPV. Vaccinul ajută organismul să dezvolte anticorpi care pot împiedica infectarea ulterioară cu tulpinile HPV vizate.
În paralel, screeningul rămâne esențial pentru depistarea leziunilor deja existente. În Republica Moldova, acoperirea prin screening citologic a ajuns la 62% în 2025 – un progres important, dar încă departe de nivelul optim. Chiar și în condițiile unei acoperiri complete, vaccinarea și screeningul „merg mână în mână”, contribuind împreună la o protecție de peste 90% la nivel populațional.
