Austriecii vor fi obligaţi să poarte din nou măşti de protecție FFP2 în interior, deoarece cazurile de COVID-19 sunt în creştere, a anunțat ministrul sănătăţii din Austria, Johannes Rauch.

„Nu-mi place să fac asta”, a mărturisit Johannes Rauch într-o conferință de presă. Ministrul a precizat că măsura se va aplica începând de miercuri, 23 martie, şi că vor fi revizuite şi regulile de izolare.

Austria devine astfel prima ţară din UE care reintroduce restricţii, în condițiile în care eliminarea lor în mai multe state membre ale UE şi subvarianta mai contagioasă a variantei Omicron a coronavirusului sunt probabil cauzele care au condus la o nouă creștere a numărului cazurilor de COVID-19 în Europa.

„Nu se aşteaptă o scădere a cifrelor actuale decât în următoarele săptămâni”, a declarat ministrul austriac al sănătății. „Situaţia tensionată va dura, prin urmare, mult mai mult decât se preconiza anterior”, a adăugat el.

Austria a ridicat restricţiile la 5 martie, făcând obligatorii măştile FFP2 doar în spitale, în transportul public şi în magazinele esenţiale. Rauch a recunoscut, de altfel, că relaxarea măsurilor de restricţie a venit prea devreme.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De ce cresc din nou cazurile de COVID în întreaga lume

Şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi-a manifestat îngrijorarea faţă de înmulţirea din nou a cazurilor de COVID-19 în lume, pe fondul scăderii testării, eliminării premature a restricţiilor în multe ţări, răspândirii tot mai intense a subvariantei BA.2 a variantei Omicron şi propagării ideii greşite că această variantă ar fi inofensivă sau ultima a pandemiei provocate de coronavirusul SARS-CoV-2.

Valul de infectări este în mare parte alimentat de subvarianta BA.2 a variantei Omicron, care în unele ţări deja o depăşeşte pe „sora” ei, BA.1. Fără nicio îndoială, BA.2 „este varianta cea mai contagioasă a virusului SARS-CoV-2 pe care am vazut-o până acum”, a atras atenţia, miercuri, unul dintre responsabilii OMS pentru combaterea COVID-19, Maria Van Kerkhove, scrie AFP, preluată de Agerpres. La aceasta, a explicat ea, se adaugă ridicarea în numeroase ţări a măsurilor sanitare anti-COVID-19, ceea ce oferă virusului „ocazia să se răspândească”, plus acoperirea vaccinală incompletă în numeroase regiuni ale lumii.

De asemenea, experta OMS a acuzat dezinformarea cu privire la COVID-19 care circulă chiar la niveluri foarte înalte ale statelor. Astfel, unii spun că Omicron este inofensivă şi că este ultima variantă cu care se confruntă lumea, alţii că pandemia s-a terminat, iar „toate acestea sunt la originea unei mari confuzii”, de care profită virusul, a arătat specialista OMS.

#Covid #FFP2 #masca FFP2

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.