Lucrările de construcție a liniei electrice aeriene (LEA) 400 kV de transport al energiei electrice Vulcănești–Chișinău și a stației Back-to-Back Vulcănești vor fi declarate utilitate publică de interes național. Guvernul a dat aviz pozitiv unui proiect de lege în acest sens.

Potrivit vicepremierului Andrei Spînu, scopul proiectului este să asigure securitatea energetică a țării, prin interconectarea Republicii Moldova cu piața internă de energie a Uniunii Europene prin linii electrice, precum și fortificarea rețelelor interne de transport al energiei electrice.

Mai mult,păroiectul prevede declararea utilității publice de interes național și realizarea lucrărilor de construcție a următoarelor componente:

construcția LEA de transport a energiei electrice cu tensiunea de 400 kV între stațiile electrice de la Vulcănești și Chișinău, cu o lungime totală de 158 km;
construcția unei stații back-to-back de curent continuu de înaltă tensiune (HVDC) la Vulcănești, pentru a permite conectarea dintre sistemul energetic al Republicii Moldova, Rețeaua Europeană a Operatorilor Sistemelor de Transport Energie Electrică (ENTSO-E) și Sistemul Integrat de Energie Electrică/Sistemul de Energie Unită (IPS/UPS);
modernizarea stației electrice existente de 330/110/35 kV Chișinău cu o nouă secțiune de 400 kV pentru a face stația compatibila cu LEA de 400 kV;
extinderea stației electrice existente de 400/110/35 kV Vulcănești, pentru realizarea conexiunii cu noua stație Back-to-Back, urmând ca, în baza documentației de pregătire a proiectului, să fie executate pe terenuri din proprietatea statului, administrației publice locale sau aflate în proprietatea private a persoanelor fizice și juridice.

De menționat că, construcția LEA 400 kV va avea 158 kilometri de linie electrică de înaltă tensiune și aproximativ 511 stâlpi pentru susținerea și întinderea conductoarelor, fapt care va asigura legătura între stația electrică Back-to-Back și substația electrică Chișinău.

Responsabilii precizează că, lucrările de construcție vor fi efectuate în cadrul Proiectului „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România, Faza I”, cu un buget total de 260 mil euro, pentru o perioadă de 4 ani. În acest scop, Republica Moldova a semnat:

Acordul de împrumut dintre Republica Moldova şi BERD în valoare de 80 mil. euro;
Contractul de finanțare dintre Republica Moldova şi BEI în valoare de 80 mil. euro;
Acordurile de finanțare dintre Republica Moldova şi Asociația Internațională pentru Dezvoltare în valoare de 61 mil. euro;
Acordul de Grant UE/NIP în sumă de 39,4 mil. euro (semnat în septembrie 2019, ratificat și intrat în vigoare în decembrie 2019).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.