Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    -0.3401%
  • USD
    17.9200
    -0.0413%
  • RUB
    0.2197
    0.2276%
  • RON
    3.7663
    -0.2337%
  • UAH
    0.3945
    0.2028%

Toate știrile

06 noiembrie 2026

Consecințele războiului din Ucraina: Aruncă Europa de Est într-o profundă criză economică şi politică

25 Mart. 2022, 08:11
 // Categoria: Economie // Autor:  Redacția Realitatea
25 Mart. 2022, 08:11 // Economie //  Redacția Realitatea

Cele mai mari două economii ale Europei au în faţă perspectiva unei intensificări accentuate a presiunilor inflaţioniste, dublate de noi pro­ble­me de aprovizionare, din cauza in­vadării Ucrainei de Rusia, im­pac­tul urmând să se amplifice în urmă­toarele luni, relatează Bloomberg.

Activitatea de business din Germania şi Franţa a fost susţinută de sectorul serviciilor după relaxarea restricţiilor împotriva Covid-19, însă în condiţiile în care producătorii resimt din plin impactul războiului, am­bele economii sunt pe o traiec­to­rie nesigură, relevă un sondaj rea­lizat de S&P Global în rândul mana­gerilor de achiziţii din companii.

„Sectorul manufacturier începe deja să apese asupra creşterii generale din cauza expunerii mai mari faţă de perturbările lanţurilor de apro­vizionare şi scăderii cererii la export în urma războiului din Ucraina şi sancţiunilor impuse Rusiei“, arată Phil Smith, economist la S&P Global.

În Franţa, mediul dificil ar putea duce la o perioadă de stagflaţie, potrivit lui Joe Hayes, economist la S&P Global.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Economia zonei euro ca întreg este puternic afectată de creşterea dra­matică a inflaţiei şi noile pro­ble­me apărute la nivelul lanţu­rilor de aprovizionare după ce invadarea Ucrainei de  Rusia a crescut cos­tu­rile cu energia şi a înnegurat pers­pectivele privind creşterea întregii economii mondiale.

Sectorul manufacturier al regiunii se confruntă cu o creştere „fără precedent“ a costurilor pentru componente şi materii prime, care vor trece mai departe către preţurile de consum în lunile următoare, revelă sondajul S&P Global.

„Datele evidenţiază cum războiul din Ucraina are un impact imediat şi vizibil asupra economiei zonei euro, subliniind riscul ca regiunea să intre în declin în T2,“, avertizează Chris Williamson, economist-şef la S&P Global.

Activitatea de business a zonei a fost impulsionată de sectorul serviciilor, însă acest impuls se va dovedi probabil temporar, cu firmele pregătindu-se deja pentru o creştere mai slabă şi optimismul coborând la cel mai scăzut nivel din aproape un an şi jumătate, potrivit bani.md

În Europa de Est, politica economică şi situaţia politică economică în general au consemnat o deteriorare în primul trimestru al acestui an, potrivit celor 1.603 de experţi economici din 132 de ţări care au participat la ultimul sondaj EES realizat trimestrial de institutul german ifo şi Institutul elveţian pentru politică economică.

Sondajul sugerează că situaţia economică din Europa de est s-a deteriorate semnificativ, scăzând cu 10 puncte faţă de trimestrul anterior. Evaluările privind situaţia politică au scăzut de asemenea, cu 9 puncte. „Atacul Rusiei asupra Ucrainei a aruncat regiunea într-o profundă criză economică şi politică“, arată Niklas Potrafke, cercetător ifo.

Spre deosebire, evaluările privind politica economică au indicat o îmbunătăţire în nordul şi sudul Europei. Şi situaţia politică din aceste regiuni s-a îmbunătăţit.

Realitatea Live

06 Nov. 2026, 11:56
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
06 Nov. 2026, 11:56 // Slider //  Realitatea.md

Sistemul de salarizare în sectorul bugetar ar putea fi reformat prin reducerea numărului valorilor de referință, includerea sporului lunar fix de 1 300 de lei în salariul de bază și introducerea unor mecanisme speciale de remunerare pentru funcțiile greu de ocupat și cele din domeniul IT. Modificările sunt prevăzute într-un proiect de lege transmis de Ministerul Finanțelor Guvernului spre aprobare, transmite IPN.

Potrivit notei de fundamentare, reforma urmărește reducerea inechităților salariale și consolidarea rolului salariului de bază. Începând cu 2027, numărul valorilor de referință va fi redus de la zece la șase, acestea urmând să fie cuprinse între 4 200 și 6 900 de lei.

Totodată, proiectul prevede extinderea grupurilor ocupaționale de la opt la zece, prin crearea unui grup separat pentru specialiștii IT și separarea domeniilor sănătății și asistenței sociale. Pentru funcțiile greu de ocupat va fi introdus un indice de competitivitate de până la 1,3, care va permite majorarea salariului de bază.

Vor fi reorganizate și sporurile. Cel de performanță va fi acordat doar angajaților evaluați cu „excelent” sau „foarte bine”, iar procentul destinat acestuia va fi redus de la 10% la 4% din fondul de salarii de bază. Proiectul mai prevede reducerea plafonului pentru premiile unice acordate cu ocazia sărbătorilor profesionale și a zilelor de sărbătoare nelucrătoare, de la 5% la 2% din fondul anual de salarizare. Totodată, suma acordată unui angajat nu va putea depăși 10 mii de lei pe an.

În administrația publică locală, anumite categorii de angajați vor putea beneficia de sporuri de până la 30% din salariul de bază, pentru consolidarea capacităților. Plata va fi posibilă în limita a 50% din veniturile proprii executate în anul precedent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Majoritatea modificărilor ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, iar mecanismele speciale pentru funcțiile greu de ocupat și specialiștii IT – din 2028, scrie sursa citată. Proiectul urmează să fie examinat de Guvern și, dacă va fi aprobat, transmis Parlamentului. Reforma nu presupune o majorare uniformă a salariilor tuturor bugetarilor, efectul urmând să difere în funcție de funcție și de categoria profesională.