Delegația Poliției de Frontieră din Republica Moldova a participat la întrevederea trilaterală cu omologii din România și reprezentanții Agenţiei Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (FRONTEX). Conform informațiilor, trilaterala a avut loc ieri, 30 martie, la punctul de trecere a frontierei Sculeni, județul Iași.

Responsabilii spun că, pe agenda de discuții a reuniunii s-au regăsit mai multe subiecte de interes comun, fiind analizate perspectivele cooperării moldo-române, în contextul provocărilor actuale, dar și eventualele nevoi suplimentare de resurse umane și logistice care pot veni din partea Agenției, în sprijinul autorităților de frontieră din Republica Moldova și România.

„Consultările trilaterale au evidenţiat convergenţa de poziţii a delegaţiilor pe o serie de necesități operaționale ce pot fi puse la dispoziția instituțiilor din cele două țări, pentru implementarea cu succes a operațiunii comune Terra 2022-Reinforced, operațiune găzduită de 12 țări de la frontiera externă terestră a Uniunii Europene”.

Totodată, referindu-se la evenimentele din vecinătatea estică a UE, directorul executiv adjunct al FRONTEX Lars Gerdes a subliniat importanța cooperării active și mobilizării autorităților de frontieră moldo-române în gestionarea provocărilor de la graniță în furnizarea asistenței umanitare către cei în nevoie.

De menționat că, la frontiera Republicii Moldova sunt detașați 28 de ofițeri din cadrul FRONTEX. Misiunea lor este de o importanță majoră și absolut necesară pentru a administra eficient și corect procesele de control și supraveghere a frontierei de stat.

Delegația FRONTEX pentru trei zile se va afla în vizită de lucru în Republica Moldova. În acest sens vor fi organizate întrevederi cu angajații Poliției de Frontieră, conducerea Ministerului Afacerilor Interne și ale altor subdiviziuni MAI, la fel vizite la PTF Palanca și în Direcția regională VEST.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Frontex #Politia de frontiera #reuniune trilaterala

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.