Slovacia va lua în considerare să furnizeze avioane MiG-29 Ucrainei, dacă va putea avea un aranjament de securitate alternativ pentru protejarea spaţiului aerian propriu, a indicat luni prim-ministru Eduard Heger. Slovacia şi-a donat deja Ucrainei unicul său sistem de apărare antiaeriană S-300, de fabricaţie sovietică.

Ucraina a cerut armament greu şi avioane ca parte a apărării contra invaziei lansate de Rusia.

State occidentale au început să furnizeze tot mai multe arme, dar discuţii anterioare privind oferirea de avioane MiG-29 – de care mai dispun şi Polonia şi Bulgaria – au fost stopate pentru că s-a considerat că planurile sunt prea riscante şi pot spori tensiunile între Rusia şi NATO.

Slovacia are în dotare 12 avioane MiG-29 şi a donat deja Ucrainei sistemul său de apărare antiaeriană S-300 de fabricaţie sovietică.

„După cum se comportă acum Federaţia Rusă, echipamentul de producţie sovietică devine foarte riscant. De aceea, întrebarea dumneavoastră este justificată şi este luată în considerare”, a răspuns Eduard Heger la întrebarea unui reporter, potrivit Reuters, preluată de Agerpres.

Jurnalistul întrebase dacă li s-a solicitat aliaţilor să ajute la securizarea spaţiului aerian al Slovaciei şi despre posibilitatea oferirii de avioane MiG-29 Ucrainei.

„Echipamentul post-sovietic nu este sustenabil fără componente din Rusia şi, în acest moment, nici nu le dorim pe acestea”, a spus Heger.

Potrivit premierului, Ministerul Apărării se află în discuţii vizând securizarea spaţiului aerian cu avioane de luptă.

Slovacia aşteaptă primul lot de avioane americane F-16 în 2024, dintr-un total de 18 a căror achiziţie a fost convenită în 2018.

#avioane MIG-29 #livrare #sisteme S-300 #Slovacia #Ucraina

După atacul cibernetic care a vizat frigiderele supermarketurilor din mai multe țări, electrocasnicele ar putea fi următoarea țintă, a avertizat Juhan Lepassaar, directorul Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA), într-un interviu acordat marți pentru AFP.

„Securitatea nu ar trebui și nu trebuie să fie o chestiune secundară. Astăzi au fost frigiderele, mâine ar putea fi routerele, iar poimâine electrocasnicele și așa mai departe”, a subliniat oficialul estonian, transmite Agerpres.

Supermarketurile din cel puțin 12 țări europene au fost afectate de atacuri cibernetice în lunile octombrie și noiembrie, cel mai grav dintre acestea având loc în Franța.

„Toate incidentele pot fi prevenite, dar întrebarea este dacă suntem pregătiți să investim în ele. Securitatea cibernetică nu este ieftină”, a declarat Juhan Lepassaar.

De asemenea, securitatea trebuie anticipată încă din etapa de proiectare a produselor interconectate, care sunt acum peste tot, inclusiv în bucătăriile și dormitoarele noastre, a adăugat directorul ENISA.

În acest context, securitatea cibernetică este crucială, a explicat Lepassaar, care a prezentat marți raportul bianual al agenției pe care o conduce. „Fiecare serviciu de care depindeți ca cetățean, ca ființă umană, are un strat care include un element digital, o bucată de cod care, dacă nu este protejată, poate fi piratată”, a spus Lepassaar.

Unul dintre cele mai grave scenarii ar putea fi pierderea serviciilor esențiale.

„Sosirea ofițerilor de poliție, intervenția pompierilor, funcționarea spitalelor, transportul care vă duce din punctul A în punctul B – toate acestea sunt elemente de care depindem pentru ca totul să funcționeze fără probleme, 24/7… Și dacă nu funcționează, vom suferi un impact imediat”, a avertizat directorul ENISA.

Luni, autoritățile franceze au dat vina pe o unitate a Corpului Gărzilor Revoluționare din Republica Islamică Iran pentru atacul cibernetic care a vizat frigiderele la aproximativ 700 de supermarketuri franceze în noaptea de 11 spre 12 octombrie.

Lepassaar a refuzat să comenteze dacă Teheranul este sau nu vinovat, dar a subliniat însă că „actorii statali” apropiați Iranului sau Rusiei vizează Europa și colaborează între ei. „Fie că este vorba de China, Iran sau Republica Populară Coreeană, există numeroși actori aliniați cu statul care vizează Europa, companiile europene și interesele europene”, a afirmat șeful ENISA.