În fiecare an, cu o săptămână înainte de Paște, creștin-ortodocșii sărbătoresc Floriile, Duminica Patimilor sau Intrarea Domnului în Ierusalim. Ca de fiecare sărbătoare, sunt anumite tradiții și chiar superstiții. Află ce se poate și ce nu în Duminica Floriilor, și mai ales ce mănâncă azi creștin-ortodocșii.

Floriile simbolizează începutul Săptămânii Patimilor, care se sfârșește odată cu sărbătoarea Învierii Domnului.

Această sărbătoare este una dintre cele mai importante din calendarul creștin-ortodox, reprezentând singura dată când Mântuitorul a acceptat să fie numit împărat.

Creştinii adună crenguţe de salcie și le pun la icoane, ca să-i păzească pe toţi cei din casă de boli. Salcia de Florii înlocuieşte, de fapt, ramurile de măslin şi finic, care nu se găsesc în Republica Moldova.

Alţii le prind la uşa de la intrare, să le protejeze locuinţa sau îşi încing mijlocul cu ele, fiind convinşi că astfel alungă durerile.

Crenguțele de salcie mai sunt puse înainte de culcare sub pernă de către fetele mari. Se crede că astfel se vor mărita în acel an.

Se mai pun la pomii fructiferi şi la vie, ca să rodească mai mult, sau la stupi, pentru a fi binecuvântate albinele.

Mai mult, de Florii e dezlegare la pește, ceea ce înseamnă nu trebuie să lipsească din meniul de sărbătoare. Dezlegarea este a doua oară în postul Paștelui.

După asta, urmează pe 24 aprilie să sărbătorim Paștele Ortodox.

#dezlegare la peste #Duminica Floriilor #Paste

Agenția de Guvernare Electronică (AGE) anunță că 61 de servicii publice au fost restabilite și pot fi accesate din nou prin portalul evo.gov.md, în timp ce alte 21 rămân temporar indisponibile după atacul cibernetic asupra infrastructurii guvernamentale. Autoritățile spun că tentativele de atac continuă, însă verificările de până acum nu au depistat noi extrageri neautorizate de date din sistemele gestionate de AGE.

Potrivit AGE, atacatorii încearcă în continuare să găsească vulnerabilități în sistemele informatice ale instituțiilor publice. Restabilirea serviciilor se face treptat, după verificarea securității acestora. De proces sunt responsabile Agenția de Guvernare Electronică, Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică și Agenția pentru Securitate Cibernetică.

În paralel, autoritățile verifică informațiile care ar fi fost extrase în urma atacului inițial. Scopul este să stabilească ce date au fost vizate și care sunt persoanele afectate. Listele întocmite sunt analizate pentru a elimina informațiile repetate sau neconcordanțele, iar AGE pregătește un mecanism prin care cetățenii afectați să fie informați individual.

Autoritățile mai precizează că, până acum, verificările nu au arătat că datele cetățenilor din registrele de stat ar fi fost modificate sau alterate în urma atacului.

Instituțiile implicate spun că vor anunța pe măsură ce vor fi restabilite și celelalte servicii, dar și după ce vor avea rezultate confirmate privind amploarea incidentului și persoanele afectate.

Amintim că, atacul cibernetic a avut loc în perioada 19–23 octombrie, iar datele personale a aproximativ 750.000 de cetățeni au fost extrase fără autorizație. Hackerii ar fi vizat în total aproximativ un milion de coduri de identificare (IDNP). Printre informațiile sustrase se numără date de identificare, informații despre rude și bunuri, prestații sociale, dar și unele date financiare.

În urma incidentului, șefa AGE, Nicoleta Colomeeț, și-a anunțat demisia. Reprezentanții instituției au precizat că sistemele financiare nu au fost compromise, însă datele extrase ar putea fi folosite de escroci.

Cazul a ajuns și în atenția Parlamentului. Președintele Legislativului, Igor Grosu, a anunțat că membrii Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică vor organiza audieri pentru a clarifica circumstanțele scurgerii de date. Potrivit președintelui comisiei, Lilian Carp, acestea sunt programate pentru 4 noiembrie și se vor desfășura cu ușile închise.