Kremlinul se spală pe mâini după scufundarea „Moscovei” (n. red.: corabia militară Moskva). Dmitrii Peskov pasează responsabilitatea pentru comunicarea informațiilor despre membrii echipajului pe Ministerul rus al Apărării.

Purtătorul de cuvânt a lui Putin a punctat că nu poate spune dacă au existat indicații ale președintelui rus despre precizare informațiilor. „Toate interacțiunile le faceți pe linia Ministerului Apărării. Informația respectivă o poate oferi doar Ministerul Apărării și nu suntem obligați să vă comunicăm ceva despre echipaj”, le-a spus Peskov jurnaliștilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Crucișătorul „Moscova”, anterior trimis „la origini” de către grănicerii ucraineni, s-a scufundat pe 15 aprilie după ce a fost lovit cu o zi înainte de rachete Neptun, iar la bord a izbucnit un incendiu. Moscova anunța doar că a evacuat echipajul în întregime și nu oferea informații despre morți, răniți și dispăruți.

Între timp, presa rusă de opoziție scrie, cu referire la surse anonime din cadrul flotei, că pe corabie se aflau circa 500 de persoane. Cel puțin 37 dintre ele au decedat, iar altele aproximativ 100 au suferit răni. Celelalte persoane se presupun a fi dispărute fără veste, iar rudele publică anunțuri disperate despre căutarea lor pe rețelele de socializare.

Potrivit informațiilor neconfirmate oficial, cadavrele celor care s-au stins din viață au fost duse la Sevastopol. În oraș a fost observată și o panglică funerară dedicată marinarilor morți, însă nimeni nu a confirmat dacă aceasta a fost amplasată după producerea tragediei.

NOTĂ: În contextul condițiilor de război, este imposibil de verificat veridicitatea declarațiilor părților implicate în conflict!

#Crucișătorul Moscova #Dmitrii Peskov #Kremlin #Ministerul rus al Apărării #războiul din Ucraina

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.