Opt moldoveni din zece afirmă că niciodată nu au participat la jocuri de noroc de tipul loteriilor și pariurilor sportive, iar mai puțin de 2% din populație susține că joacă săptămânal. Datele primului sondaj de opinie despre jocuri de noroc, realizat de iData, arată că 82,6 la sută dintre moldoveni se țin departe de loterii și pariuri. În același timp, săptămânal își încearcă norocul 1,8% dintre participanții la studiu, 6% o fac mai rar de o dată pe lună, iar 6,4% nu au jucat deloc în ultimele trei luni.

Același sondaj mai arată că fiecare al patrulea moldovean care participă la jocuri de noroc este gata să cheltuiască pentru aceasta cel mult 100 de lei – 23,7% din respondenți. Puțin peste 5% sunt gata să se despartă cu sume de la 100 la 1000 de lei pentru joc, cei mai mulți dintre ei (3,9%) optând pentru intervalul 101-500 de lei. Ponderea celor care sunt gata să pună în joc sume mai mari de 10 mii de lei este de 0,5%.

Aproape două treimi dintre cei chestionați spun că participă la jocuri de noroc pentru câștiguri, în jur de 20 la sută o fac pentru distracție și relaxare, iar fiecare al patrulea intervievat – pentru dorința de senzații tari și adrenalină.

Fiind întrebați ce i-ar determina să își încerce norocul la loterii și pariuri sportive, 8,1% dintre participanții la sondaj au indicat publicitatea TV și online, în timp ce majoritatea – aproape 78%, afirmă că nimic nu îi poate determina. În continuare, 27,1% dintre cei chestionați sunt de părere că rezultatele loteriilor și pariurilor sportive trebuie să fie făcute publice, pentru a asigura mai multă transparență, iar 19,2% nu văd sensul prezentării publice a acestor rezultate. Totuși, practic fiecare al doilea intervievat nu are o părere la acest subiect sau nu a dorit să răspundă.

Studiul mai arată că aproape 95% dintre persoanele intervievate nu se consideră dependente de jocuri de noroc, iar 2% cred că sunt afectate de dependență.

Sondajul a fost realizat în perioada 7-18 aprilie, pe un eșantion de 1053 de respondenți din 342 de localități. Marja de eroare este de +-3%. Studiul a fost efectuat la comanda ONG ”Legal Business Monitor”.

Amintim că, de la 1 ianuarie 2022, orice formă de publicitate a jocurilor de noroc, inclusiv prezentarea informațiilor despre câștigători, a fost interzisă. Autorul inițiativei, deputatul PAS Dumitru Alaiba, a justificat această interdicție prin faptul că numărul persoanelor dependente de jocuri de noroc în Moldova ar fi foarte mare, fără a prezenta, însă, vreun studiu în acest sens.

De cealaltă parte, SA ”Loteria Națională a Moldovei”, dar și unii experți economici, au atenționat că interdicțiile impuse vor încuraja dezvoltarea jocurilor de noroc ilegale, iar statul va rata venituri considerabile, care vor ajunge în jurisdicții off-shore.

#jocuri de noroc #sondaj

Preşedintele Volodimir Zelenski a anunţat luni, 26 octombrie, că reprezentanţi ai Ucrainei, SUA, UE şi NATO se vor întâlni săptămâna aceasta la Bruxelles pentru a discuta despre garanţiile de securitate pe care le-ar putea primi ţara sa în perioada postbelică, în cazul unui acord de pace cu Rusia, relatează Antena3.ro.

Într-un interviu acordat postului de televiziune TSN, liderul de la Kiev a spus că această reuniune va avea loc „marţi sau miercuri”, dar nu a precizat dacă intenţionează să se deplaseze la Bruxelles pentru a participa la discuţii. Totodată, el a mai spus că UE va fi reprezentată „la nivel prezidenţial” şi NATO „la nivel de secretar general”.

Întrebat despre posibila participare a lui Volodimir Zelenski şi a emisarilor americani Steve Witkoff şi Jared Kushner la aceste discuţii, consilierul pentru comunicare al preşedintelui ucrainean a declarat agenţiei EFE că nu poate confirma în prezent acest lucru din cauza „unei schimbări de planuri ale părţii americane”.

Emisarii americani s-au întâlnit săptămâna trecută la Oslo cu Zelenski, apoi şi cu preşedintele rus Vladimir Putin la Sankt Petersburg. În urma acestor întâlniri, Rusia şi Ucraina au convenit să reia negocierile mediate de SUA, o reuniune trilaterală Ucraina-Rusia-SUA urmând să se desfăşoare în noiembrie.

Zelenski: „Garanțiile noastre de securitate sunt garanțiile noastre și nu pot fi dictate de ruși”

Referindu-se la această reuniune în acelaşi interviu acordat postului TSN, Zelenski a spus că doreşte să obţină armistiţii parţiale cu Rusia pentru oprirea atacurilor pe mare şi asupra infrastructurilor energetice, precum şi progrese către o întâlnire directă pe care i-o solicită lui Putin pentru a negocia încheierea războiului.

Implicarea NATO în asigurarea garanțiilor de securitate pentru Ucraina va fi „fără îndoială” una din solicitările pe care președintele ucrainean Volodimir Zelenski urmează să le facă la viitoarele negocieri trilaterale de pace Kiev-Moscova-Washington, programate la începutul lunii noiembrie. Zelenski a subliniat drept prioritară necesitatea unor garanții de securitate solide pentru Ucraina, pentru încheierea unui acord de pace cu Rusia, informează Kyiv Independent.

„Garanțiile noastre de securitate sunt garanțiile noastre și nu pot fi dictate de partea rusă. Restricțiile impuse asupra armatei noastre și neutralitatea Ucrainei nu sunt discutabile”, a spus Zelenski, într-un interviu TV.

Astfel, dacă Ucrainei nu i se va permite să adere la NATO, țările europene și SUA ar trebui să fie de acord să extindă pactul defensiv al articolului 5 al Alianței Nord-Atlantice și la Ucraina.

Ucraina ar trebui, de asemenea, să mențină o armată puternică, după încheierea unui acord de pace.

„Cea mai bună, după părerea mea, este NATO plus o armată ucraineană puternică, ca parte a alianței”, a spus Zelenski. „Dacă avem suficiente resurse financiare, vreau să păstrăm armata la 800.000 de oameni. Noi decidem singuri cum va fi armata noastră. Dacă suntem în NATO, numărul poate fi de 800.000 sau mai puțin. Dar va fi o întrebare despre cine este dispus să finanțeze sau să co-finanțeze cu noi”, a precizat liderul de la Kiev.