Șefa statului, Maia Sandu, a declarat referitor la autorizația de mediu pentru uzina metalurgică de la Rîbnița că aceasta încă nu a fost eliberată, iar dacă se va lua o decizie în acest sens, aceasta va fi făcută doar în interesul cetățenilor Republicii Moldova. Opinia a fost exprimată în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la Jurnal TV.

„Acest certificat, această autorizație de mediu nu a fost eliberată încă. Dacă va fi eliberată, guvernul va veni și va explica de ce? pentru ce perioadă? Dacă nu va fi eliberată, iarăși guvernul va veni și va explica de ce a luat această decizie. Dar până la acest moment autorizația nu a fost eliberată, înțeleg că sunt anumite probleme pe care trebuie să le remedieze această uzină. Dar putem să avem certitudinea că decizia va fi luată pornind de la interesele cetățenilor Republicii Moldova și nu de la cele de grup așa cum s-a vehiculat de cele mai multe ori.” – a menționat președinta Republicii Moldova.

Reamintim, că în acest an guvernul de la Chișinău a cerut, în premieră, uzinei metalurgice de la Rîbnița – una din cele mai importante surse de venit pentru autoritățile separatiste de la Tiraspol – să obțină de la Ministerul Mediului o autorizație de mediu, dacă vrea să profite de o eventuală reluare a importurilor de metale uzate din Uniunea Europeană.

#aviz de mediu #Guvernul Republicii Moldova #Maia Sandu #Transnistria #uzina metalurgică

La Căinari începe povestea unuia dintre cei mai cunoscuți poeți ai spațiului românesc. În această casă, la 16 martie 1888, s-a născut Alexei Mateevici – cel care avea să rămână în memoria generațiilor drept autorul poemului „Limba noastră”, devenit în 1995 imnul Republicii Moldova.

Astăzi, locuința în care și-a petrecut primii ani de viață adăpostește Casa-Muzeu „Alexei Mateevici”, inaugurată în anul 1968, la împlinirea a 80 de ani de la nașterea poetului. În cele cinci săli expoziționale sunt păstrate fotografii, documente, ediții vechi ale operelor sale, obiecte de epocă și lucrări de artă inspirate din viața și creația lui Mateevici. În curtea muzeului se află monumentul poetului, iar alături poate fi văzută troița ridicată în memoria sa.

Câțiva ani mai târziu, familia Mateevici s-a mutat la Zaim, localitatea care avea să-i fie poetului casă în anii copilăriei și ai adolescenței.

La aproximativ 70 de kilometri de Chișinău, casa din Zaim păstrează și astăzi atmosfera în care a crescut viitorul poet. Transformată în muzeu în anul 1988, cu ocazia centenarului nașterii sale, aceasta adăpostește peste 7.000 de piese de patrimoniu – de la fotografii și documente, până la cărți rare, mobilier și obiecte de uz casnic din secolul al XIX-lea.

Expoziția este organizată în șase săli. Unele sunt dedicate vieții și operei lui Mateevici, iar altele recreează universul familiei sale. Printre cele mai cunoscute spații se numără sala „Limba noastră”, dedicată poemului care avea să devină imnul Republicii Moldova.

Un loc aparte este și „Masa Tăcerii”, unde se păstrează țărână adusă de pe mormintele unor mari clasici ai literaturii române, dar și de pe mormintele părinților poetului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Deși a trăit doar 29 de ani, Alexei Mateevici a lăsat în urmă o moștenire culturală valoroasă. Astăzi, casa din Căinari, unde s-a născut, și cea din Zaim, unde a copilărit, spun împreună povestea omului care a transformat dragostea pentru limba română într-un simbol al identității naționale.

#Alexei Mateevici #muzeu #poet