Fostul prim-ministru al țării, Pavel Filip, a venit cu o reacție referitor la perchezițiile care se desfășoară astăzi, 6 mai la domiciliul acestuia, unde ar fi bănuit de faptul că ar avea complicitate la tentativa de atac raider asupra preluării Consulatului de la Odesa al Republicii Moldova de către un ex-coleg de al său de partid, în perioada când Filip era premier.

Pavel Filip afirmă că este nevinovat pe acest caz și își va demonstra nevinovăția.

„În activitatea mea la Guvern m-am condus mereu de interesul țării și al cetățenilor și am muncit pentru o Moldova mai bună. Sunt sigur de nevinovăția mea și voi demonstra acest lucru. Voi colabora cu ancheta, am fost și sunt mereu la dispoziția autorităților pentru a explica orice situație”, a scris Filip pe o rețea de socializare.

Amintim că, procurorii din cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) efectuează astăzi, 6 mai percheziții la domiciliul fostului prim-ministru al țării, Pavel Filip, în cadrul unei cauze penale pornită pe faptul tentativei de deposedare a Republicii Moldova, de sediul Consulatului țării noastre din orașul Odessa Ucraina.

Perchezițiile se desfășoară și la mai mulți membri activi ai grupului criminal organizat condus de ex-deputatul PDM, Vladimir Andronachi, implicați în această schemă.

Precizăm că, la sfârșitul lunii octombrie 2020, în presă au apărut informații că asupra Consulatului din Odesa al Republicii Moldova se încerca implementarea unui atac raider și preluarea clădirii și terenului aferent, evaluate la 2-3 milioane de dolari, la schimb cu o casă de 90 de mii de dolari, din același oraș. Presa scria atunci că în spatele acțiunilor ar sta ex-deputatul PDM Vladimir Andronachi.

Totul s-a întâmplat printr-o hotărâre adoptată de Guvernul Filip la 27 februarie 2019. Hotărârea a fost abrogată la 31 iulie 2020, dar decizia a fost atacată în instanță. La 23 octombrie Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a anulat hotărârea din 31 iulie 2020 și a decis să oblige Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene să pună în aplicare prevederile hotărârii de Guvern.

După apariția anchetei jurnalistice, Guvernul a anunțat că va ataca hotărârea la Curtea de Apel.

La 8 decembrie 2020, Procuratura Generală a anunțat că a inițiat un dosar penal pe acest caz.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Consulat #Odesa #Pavel Filip #Percheziții #procurori

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.