Doar 24% din cazurile de corupţie care au ajuns în instanţa de judecată în 2021 s-au încheiat cu sancțiuni în prima instanță, iar 76% din numărul total de dosare au fost încetate, scrie IPN cu referire la o analiză a Centrului Național Anticorupție. Astfel, aproximativ o pătrime din contravenienți au fost pedepsiți cu amenzi și privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate sau de a deține anumite funcții. În celelalte cazuri procesele contravenționale au fost încetate pentru că a expirat termenul de prescripţie (49% din procesele încetate), pe motivul inexistenței faptului contravenției (44%) sau pentru că procesul-verbal contravențional a fost declarat nul (7%).

Bărbații au predominat în comiterea contravențiilor pe acte de corupție. Respectiv, 67 % din contravenții au fost comise de bărbați.

Analiza a identificat diferite domenii afectate de contravențiile de corupție, însă cei mai mulți delicvenți (39 de persoane sau 31%) sunt angajați în cadrul autorităților publice locale. Din sistemul organelor afacerilor interne fac parte 26 de persoane, ceea ce constituie aproximativ 21%. Altele 19 persoane sau aproximativ 15% fac parte din sistemul de învățământ, iar 9 contravenienți sau aproximativ 7% sunt angajați în întreprinderile municipale.

Aplicarea amenzii a fost orientată spre pragul minim prevăzut de norma contravențională. Amenda contravențională în mărime de 10 şi 16 unităţi convenţionale a fost aplicată față de câte o persoană, amendă în mărime de 30 unităţi convenţionale – față de 14 persoane, amendă în valoare de 40 de unităţi convenţionale – față de două persoane. 50 de unități convenționale a fost amenda aplicată față de patru persoane, iar 60 de unități convenționale – față de cinci persoane (în total, pe aceste categorii, 27 de cazuri sau aproape 82%).

Aplicarea privării de dreptul de a desfășura o anumită activitate sau a deține anumite funcții, de asemenea, a fost orientată spre pragul minim prevăzut de norma contravențională. În peste 57% din cazuri instanțele au dispus privarea de drept pe un termen de trei luni. Privarea de drept pe un termen de până la șase luni a fost aplicată în aproape 82% din cazuri, în timp ce termenul cuprins între șase şi doisprezece luni a fost aplicat în doar trei cazuri, ceea ce ar reprezentă aproximativ 9%.

În cadrul analizei strategice a CNA au fost verificate 135 de hotărâri ale instanțelor de fond și 39 de decizii ale instanțelor de apel.

#analiza #CNA #coruptie

Prim-ministrul Vasile Tofan spune că înțelege nemulțumirea oamenilor față de majorarea salariilor deputaților, mai ales în contextul în care populației i se cere să facă economii, iar pensiile nu pot fi majorate din lipsă de bani. Totuși, șeful Guvernului consideră că statul trebuie să ofere salarii decente pentru a atrage oameni competenți în Parlament și pentru a reduce riscul de corupție. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8.

Întrebat dacă a susținut personal majorarea, premierul a răspuns că este „un jucător de echipă” și că înțelege argumentul potrivit căruia salariile mici pot favoriza corupția.

Tofan a explicat că unii oameni renunță la locuri de muncă mai bine plătite în sectorul privat pentru a activa în instituțiile statului, însă veniturile din sectorul public nu le permit întotdeauna să-și întrețină familiile.

În același timp, premierul a criticat situațiile în care persoane care au lucrat toată viața în sectorul public, cu salarii oficiale mici, dețin case și mașini, își trimit copiii la școli străine și merg în vacanțe. Acesta s-a întrebat din ce surse provin banii pentru un asemenea stil de viață, dacă nu din salarii.

„Dacă vrem să vină oameni capabili, oameni care pot contribui, trebuie să-i plătim cu salarii cât de cât decente. Până la urmă, sunt oameni care iau decizii care ne pot costa miliarde de lei și vreau să ia decizii bune și să vină oameni capabili în Parlament”, a afirmat premierul.

Totodată, premierul a declarat că nu consideră normal ca salariul președintei țării să fie de două ori mai mic decât cel al unui sudor.