Moscova și Kievul au încetat negocierile privind semnarea unui tratat de pace. Cât Ucraina declară că la Kremlin nu se percep adecvat evenimentele, Rusia spune că administrația lui Zelenski a decis să nu participe la tratative.

Ministrul adjunct al Afacerilor Externe al Rusiei, Andrei Rudenco, a declarat pentru TASS că dialogul nu se desfășoară actualmente. „Ucraina s-a retras de fapt din procesul de negociere”, a conchis oficialul, precizând că Kievul nu a răspuns la propunerile Rusiei privind semnarea păcii și menționând că deciziile occidentalilor de a livra armament în țara vecină „vor întârzia încetarea conflictului”.

În același timp, consilierul președintelui ucrainean. Mihail Podolyak, a confirmat pentru Hromadske că procesul de negociere a fost într-adevăr suspendat.Potrivit lui, „Kremlinul vrea să folosească discuțiile ca parte a propagandei sale pentru politica internă”. Totodată, funcționarul ucrainean consideră că la Moscova nu există viziune clară privind capacitatea de luptă a armatei ruse.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că negocierile ruso-ucrainene au început sfârșitul lui februarie, la câteva zile după invazia trupelor Kremlinului în țara vecină. Inițial nu s-a ajuns la numitor comun, însă la sfârșit de martie, reprezentanților Moscovei le-a fost înmânată la Istanbul ciorna unui acord de pace.

După runda de tratative din Turcia, Moscova anunța că își retrage militarii din regiunea Cernihivului și Kievului. Șeful delegației ruse, Vladimir Medinski, afirma că dacă documentul convine Kremlinului, el va fi întărit de miniștrii de Externe ale celor două țări, apoi de șefii de stat.

Mai târziu, șeful diplomației ruse, dar și Vladimir Putin, declarau că ucrainenii schimbă condițiile acordului din mers. Deși înțelegerile de la Istanbul apăruse o rază de speranță că președinții din Rusia și Ucraina vor avea o întrevedere și vor semna acordul de pace, însă ulterior atât Moscova, cât și Kievul au punctat că nu este momentul oportun pentru asemenea întâlnire.

Rușii spunea că discuția lui Putin și Zelenski nu se va desfășura cât nu există prevederi clare are tratatului de încetare a focului. În același timp, ucrainenii afirmau că trebuie să aibă o pregătire bună, inclusiv juridică, pentru a desfășura asemenea discuții.

Printre zvonurile despre eventuala întrevedere, mai multe state s-au declarat pregătite să găzduiască întâlnirea celor doi lideri. Printre ele s-a numărat Belarus, Turcia și Israel.

#acord de pace #negocieri ruso-ucrainene #Putin #războiul din Ucraina #Zelenski

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.