Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, privind activitățile operative desfășurate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă în Republica Moldova, semnat la Bruxelles la 17 martie 2022.

Ratificarea Acordului menționat va contribui esențial la creșterea gradului de securitate și siguranță a cetățenilor Republicii Moldova, precum și în regiune.

„Scopul Acordului constă în crearea unui cadru legal referitor la acțiunile comune desfășurate pe teritoriul Republicii Moldova de către Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (FRONTEX) și Inspectoratul General al Poliției de Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova”.

Acordul va permite gestionarea mai eficientă a crizei regionale, a fluxului sporit de refugiați, dezvoltarea și consolidarea relațiilor de colaborare în domeniul managementului frontierei și asigurarea securității în comun cu ofițerii FRONTEX, detașați în Republica Moldova.

Datorită intervenției Comisarului European Ylva Johansson, Acordul de cooperare dintre Republica Moldova și Agenția Europeană Frontex a fost semnat și pus în aplicare în timp record, la mijlocul lunii martie anul curent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#acord de ratificare #Frontex #Republica Moldova

Ministerul Apărării a elaborat un nou proiect de lege care stabilește reguli noi pentru instituirea, prelungirea și încetarea stării de asediu și a stării de război. Documentul prevede atribuțiile autorităților publice, măsurile speciale care pot fi aplicate în astfel de situații, precum și drepturile și obligațiile persoanelor fizice și juridice. Proiectul este supus consultărilor publice, transmite IPN.

În prezent, cele două regimuri sunt reglementate de Legea nr. 212/2004, care stabilește procedura de declarare, atribuțiile autorităților, mobilizarea și măsurile ce pot fi aplicate. Noua lege urmează să înlocuiască acest cadru, pe care Ministerul Apărării îl consideră necesar de actualizat în raport cu evoluțiile de securitate.

O modificare vizează procedura aplicată în cazul unei agresiuni armate. Dacă legea actuală îi permite președintelui să instituie starea de război și să informeze neîntârziat Parlamentul, proiectul prevede că șeful statului va declara acest regim prin decret, contrasemnat de prim-ministru. Președintele va informa și convoca Parlamentul și va notifica, totodată, Consiliul de Securitate al ONU. Starea de asediu însă este declarată de Parlament.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Starea de asediu va putea fi instituită în cazul iminenței unei agresiuni armate sau al altor acțiuni ori amenințări grave cu o componentă militară identificabilă, atunci când mecanismele obișnuite de gestionare a crizelor nu sunt suficiente. Aceasta va avea un caracter temporar, cu reguli proprii privind durata, prelungirea și încetarea. Starea de război va putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate împotriva Republicii Moldova, al declarării războiului sau al notificării prealabile privind desfășurarea unor operațiuni militare.

Proiectul extinde și lista domeniilor în care pot fi aplicate măsuri speciale. Acestea pot viza infrastructura critică, funcționarea serviciilor esențiale, sistemul financiar și economic, comunicațiile și securitatea cibernetică, circulația persoanelor și bunurilor, precum și accesul populației la produse și servicii de strictă necesitate. Sunt dezvoltate și prevederile privind apărarea teritorială și rezistența națională.

Se schimbă și mecanismul de coordonare a instituțiilor. Proiectul delimitează atribuțiile Consiliului Național de Securitate, Comandamentului Suprem al Forțelor Armate și Statului Major al Apărării, în timp ce legea actuală prevede transformarea Consiliului Suprem de Securitate în Consiliul Suprem de Apărare, pe durata stării de asediu.

#asediu #Ministerul Apararii #stare de război