Un cutremur cu magnitudinea 5,8 grade s-a produs duminică, 22 mai curent, în prefectura niponă Fukushima, pe coasta de nord-est a Japoniei, fără să fie emisă alerta de tsunami sau să fie raportate pagube în zonă.

Cutremurul a avut loc la 12:24 ora locală, iar epicentrul a fost localizat în largul coastei prefecturii Fukushima la o adâncime de 30 de kilometri sub fundul mării, a informat Agenţia Meteorologică Japoneză (JMA).

Autorităţile nu au informat deocamdată de producerea vreunei pagube materiale şi nici despre răniţi în urma cutremurului, în timp ce compania energetică Tokyo Electric Power analizează situaţia la centralele nucleare situate în Fukushima, inclusiv la centrala avariată în cutremurul din 2011, potrivit televiziunii publice NHK.

Compania feroviară JR East a suspendat temporar serviciul trenului de mare viteză Shinkansen, care face legătura între Fukushima şi Miyagi, ca urmare a întreruperii curentului, deşi conexiunea a funcţionat după reluarea furnizării cu electricitate.

Prefectura Fukushima a fost afectată în ultimul timp de mai multe cutremure de intensitate considerabilă, printre care cel mai mare, cu magnitudinea 7,4 grade, s-a produs pe 16 martie anul acesta. Cutremurul, cel mai mare în zonă de la cel care a provocat devastatorul tsunami şi catastrofa nucleară din 2011, a provocat moartea a patru persoane şi peste 200 de răniţi, precum şi importante pagube materiale şi întreruperi ale curentului electric în marea parte a arhipelagului, inclusiv la Tokyo.

#cutremur #Fukushima

Michal Krawczyk, profesor la Universitatea din Varșovia, a explicat în marja Moldova Security Forum (MSF) cum diferențele dintre oameni pot genera diviziuni în societate. În cadrul unui interviu publicat de PISA, expertul a menționat că modelele comportamentale sunt generate inclusiv de mediul de trai, nivelul de încredere în autorități și interconexiuni.

Spre exemplu, potrivit lui, în statele post-comuniste, vârstnicii au mai puțină încredere în autorități. Totuși, potrivit cercetătorului, situația poate fi diferită de la un stat la altul, iar ceea ce percep cetățenii unii țări într-un fel, poate avea efect invers în altă țară.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„În medie, oamenii consideră că situația țării este mult mai rea decât propria lor situație personală. Pentru un cercetător care lucrează cu metode experimentale, așa cum sunt eu, acest lucru sugerează posibilitatea unei intervenții menite să corecteze aceste percepții. (…) Însă, dacă oamenii cred că situația țării nu este bună, există șanse mari să presupună și că ceilalți – la nivel individual – consideră că situația lor s-a înrăutățit sau că se înrăutățește în continuare. (…)

Trăim vremuri dificile. Iar mulți oameni sunt de părere că astfel de vremuri necesită un lider puternic. (…) S-ar putea spune că povestea integrării europene este povestea unor țări democratice care au reușit să conlucreze, să colaboreze și să aducă o pace durabilă pe continent, în pofida șocurilor geopolitice”, consideră profesorul Krawczyk.

În opinia sa, Moldova reprezintă o poveste de succes și inspirațională, în contextul procesului de integrare europeană. Pe de altă parte, Krawczyk menționează că Rusia promovează narațiuni care implică denaturarea realității. Conform expertului, „aspecte precum statul de drept, onestitatea, transparența și creșterea nivelului de trai sunt mult mai importante pentru consolidarea încrederii în democrație pe termen lung. Iar acest proces necesită timp. Nu se poate trece brusc la o societate bazată pe o încredere mai solidă. Este nevoie de răbdare”.

#interviu #Michał Krafcik #MSF #Pisa