Ministra Sănătății, Ala Nemerenco, a ținut un discurs în cadrul celei de-a 75-a sesiune a Adunării Mondiale a Sănătății, desfășurată la Geneva, Elveția. Oficiala a punctat principalele provocări cu care s-a confruntat și se confruntă sistemul național de sănătate și le-a mulțumit partenerilor internaționali pentru sprijin. Nemerenco a vorbit și de pandemia de COVID-19 a constituit o provocare imensă pentru sistemul de sănătate publică al Republicii Moldova, care s-a confruntat cu insuficiență de resurse.

Ministrul Sănătății a menționat că criza energetică, dar în special criza refugiaților din Ucraina pune o presiune suplimentară asupra bugetului țării și sistemului de sănătate publică, din moment ce aproape jumătate de milion de refugiați au intrat în Republica Moldova după 24 februarie 2022, dintre care peste 80 de mii se află în prezent pe teritoriul țării.

„În pofida resurselor limitate, refugiaților li se acordă asistență medicală gratuită pentru toate urgențele medico-chirurgicale”, a declarat Ala Nemerenco.

Ministrul Sănătății a reiterat că contribuția partenerilor internaționali la aplanarea crizei refugiaților, prin donarea generoasă de medicamente, consumabile și echipamente medicale, este una inestimabilă.

„Îndemnăm toate țările și partenerii să sprijine și să contribuie la implementarea inițiativelor globale de sănătate care vizează consolidarea securității sănătății internaționale, promovarea cooperării intersectoriale și îmbunătățirea accesului la serviciile de sănătate. Aici, de la această tribună înaltă, pledăm pentru solidaritate globală pentru a depăși toate provocările existente și emergente și pentru a asigura Sănătatea pentru toți”, a spus ministra Sănătății.

Menționăm că, Republica Moldova colaborează cu OMS, unul dintre principalii parteneri internaționali strategici ai sistemului național de sănătate, în temeiul Acordului de Bază, semnat între Guvernul Republicii Moldova şi Biroul Regional pentru Europa al OMS la 21 iulie 1994.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Adunarea Mondială a Sănătății #Ala Nemerenco #Ministerul Sănătății

Ministerul Apărării a elaborat un nou proiect de lege care stabilește reguli noi pentru instituirea, prelungirea și încetarea stării de asediu și a stării de război. Documentul prevede atribuțiile autorităților publice, măsurile speciale care pot fi aplicate în astfel de situații, precum și drepturile și obligațiile persoanelor fizice și juridice. Proiectul este supus consultărilor publice, transmite IPN.

În prezent, cele două regimuri sunt reglementate de Legea nr. 212/2004, care stabilește procedura de declarare, atribuțiile autorităților, mobilizarea și măsurile ce pot fi aplicate. Noua lege urmează să înlocuiască acest cadru, pe care Ministerul Apărării îl consideră necesar de actualizat în raport cu evoluțiile de securitate.

O modificare vizează procedura aplicată în cazul unei agresiuni armate. Dacă legea actuală îi permite președintelui să instituie starea de război și să informeze neîntârziat Parlamentul, proiectul prevede că șeful statului va declara acest regim prin decret, contrasemnat de prim-ministru. Președintele va informa și convoca Parlamentul și va notifica, totodată, Consiliul de Securitate al ONU. Starea de asediu însă este declarată de Parlament.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Starea de asediu va putea fi instituită în cazul iminenței unei agresiuni armate sau al altor acțiuni ori amenințări grave cu o componentă militară identificabilă, atunci când mecanismele obișnuite de gestionare a crizelor nu sunt suficiente. Aceasta va avea un caracter temporar, cu reguli proprii privind durata, prelungirea și încetarea. Starea de război va putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate împotriva Republicii Moldova, al declarării războiului sau al notificării prealabile privind desfășurarea unor operațiuni militare.

Proiectul extinde și lista domeniilor în care pot fi aplicate măsuri speciale. Acestea pot viza infrastructura critică, funcționarea serviciilor esențiale, sistemul financiar și economic, comunicațiile și securitatea cibernetică, circulația persoanelor și bunurilor, precum și accesul populației la produse și servicii de strictă necesitate. Sunt dezvoltate și prevederile privind apărarea teritorială și rezistența națională.

Se schimbă și mecanismul de coordonare a instituțiilor. Proiectul delimitează atribuțiile Consiliului Național de Securitate, Comandamentului Suprem al Forțelor Armate și Statului Major al Apărării, în timp ce legea actuală prevede transformarea Consiliului Suprem de Securitate în Consiliul Suprem de Apărare, pe durata stării de asediu.

#asediu #Ministerul Apararii #stare de război