Procurorii vor depune recurs după ce instanța a decis ca Igor Dodon să fie plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile. Aceștia nu exclus că el ar putea fugi din țară sau ar putea distruge probe.

Referitor la învinuirea privind trădarea de Patria, aceștia au precizat că fostul președinte, prin acțiunile sale, a atentat la anumite aspecte vitale ale Republicii Moldova. Dacă vina îi va fi demonstrată, politicianul riscă până la 20 de ani de pușcărie, susțin procurorii Petru Iarmaliuc și Eugenia Zubco.

Ofițerii se arată nedumeriți de faptul că Petru Merineanu, vizat într-un singur episod, se va afla în izolator, iar ex-președintele – în patru infracțiuni distincte, inclusiv una deosebit de gravă, este plasat în arest la domiciliul.

„A fost prezentate probe ca anexă la dosar, peste 100 de file. Probe care denotă riscul distrugerii probelor, influențării martorilor, determinarea de a depune declarații false. După viziunea noastră și materiale prezentate instanței pentru cercetare, este inadmisibil pentru că o persoană este plasată în arest la domiciliu, având posibilitatea reală de a comunica cu alte persoane vizate în anchetă”, afirmă procurorii.

Responsabilii au precizat că există o urmărire penală și învinuiri și probe suficiente pentru a declara că grupul Plahotniuc este unul criminal organizat. Referitor la filmarea în care Vlad Plahotniuc îi transmite un pachet negru cu calendar, ofițerii susțin că există marturii precum că în interior erau bani. Totodată, referindu-se la acuzațiile precum că ar fi dosar politic, responsabilii au punctat că nu le pot comenta, însă socialistul poate depune plângeri corespunzătoare.

Este poziția dumnealui. Urmează să o susțină prin probe, plângeri”, au punctat ei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Igor Dodon a fost reținut marți pentru 72 de ore, după opt ore de percheziții, fiind bănuit de trădare de Patrie, îmbogățire ilicită, corupere pasivă și acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală. Joi s-a examinat solicitarea de a-l plasa în arest preventiv pentru 30 de zile, însă instanța a decis că acesta va petrece o lună în arest la domiciliu.

PSRM califică dosarul drept unul politic, desfășoară mai multe proteste, cere demisia conducerii țării și discută subiectul cu ambasadorii străini acreditați la Chișinău. Kremlinul menționează că dosarul este „chestiunea internă a Moldovei”, dar promite să monitorizeze ca drepturile lui Dodon să fie respectate, iar ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, afirmă că nu cunoaște detaliile dosarului, dar instituția pe care o conduce va urmări desfășurarea anchetei, „pentru ca totul sa fie în strictă concordanță cu legea”.

#arest la domiciliu #declarațiile procurorilor #Dodon reținut #Igor Dodon

Valul de căldură și seceta prelungită au redus considerabil resursele de apă si au compromis culturile agricole in toata Europa. Fermierii francezi avertizează că pierderile se ridică la miliarde de euro, iar efectele ar putea pune presiune atât pe producția de alimente, cât și pe economia europeană, scrie tvrinfo.ro.

Peste 70 la sută din teritoriul Franţei este afectat de secetă. Fermierii se plâng că recoltele sunt mult sub aşteptări ori s-au uscat complet. Guvernul promite despăgubiri și un plan de sprijin pentru sectorul agricol.

În Olanda, fermierii nu mai au voie să folosească apa din râuri și canale pentru irigații, într-un moment în care seceta a devenit critică.

Și în Regatul Unitefectele secetei sunt tot mai vizibile, după cea mai uscată lună iulie înregistrată din 1836 încoace. Milioane de oameni se confruntă cu restricții privind consumul de apă, iar în estul Londrei și în Essex, mii de locuinţe au rămas temporar fără apă la robinet, după ce temperaturile extreme au avariat reţeaua de alimentare.

În Bosnia și Herțegovina, culturile de porumb sunt grav afectate de caniculă şi lipsa precipitaţiilor. Fermierii estimează că recolta ar putea fi cu până la 70 la sută mai mică decât în mod normal.

Potrivit specialiştilor, anul acesta, valurile de căldură și seceta ar putea reduce produsul intern brut al Uniunii Europene cu aproximativ 180 de miliarde de euro.