Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Directorul spitalului din Comrat – pe banca acuzaților! Este învinuit de neglijență în serviciu

30 Mai 2022, 11:31
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
30 Mai 2022, 11:31 // Actualitate //  Realitatea.md

Procuratura Anticorupție (PA) a emis o notă informativă prin care anunță că, directorul IMSP Spitalul raional Comrat și specialistul Serviciului resurse umane din cadrul aceleiași instituții medicale, au fost trimiși pe banca acuzaților pentru neglijență în serviciu, abuz de serviciu și fals în acte publice.

Conform informațiilor, urmărirea penală pe acest caz a fost pornită la 09 iulie 2020, iar la 24 noiembrie 2021 a fost pornită urmărirea penală pentru fals în acte false, care a fost conexată într-o singură procedură la prima cauză penală.

„Directorul Instituției Medico-Sanitare Publice, Spitalul raional Comrat și specialistul Serviciului resurse umane din cadrul aceleiași instituții medicale sunt învinuiți de către procurorii anticorupție că, în perioada anilor 2016-2018, în scopul realizării altor interese personale și în interesul a 27 persoane fizice, locuitori ai UTA Găgăuzia, au întocmit și prezentat lista nominală pentru persoanele asigurate cu date privind existența raporturilor de muncă a persoanelor fizice menționate mai sus, către Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM), în baza cărora a fost activat statutul de persoană asigurată în sistemul Asigurări Obligatorie de Asistență Medicală, pe când aceștia în perioada vizată nu au fost angajați și nu au activat în cadrul IMSP Spitalul raional Comrat, cauzând astfel daune considerabile instituției juridice CNAM, în mărime de 483 367,1 lei”, se arată în noat informativă a PA.

Responsabilii spun că, la moment în vederea asigurării bunei desfășurări a examinării cauzei penale, procurorii anticorupție au aplicat în privința ambilor învinuiți, măsura preventivă sub formă de obligarea de a nu părăsi țara, pe un termen de 60 zile.

Mai mult ca atât, la etapa de urmărire penală partea vătămată CNAM a înaintat acțiune civilă în vederea recuperării prejudiciului material cauzat , în mărime de 483 367,1 lei.

Subsecvent, în vederea aplicării unei eventuale confiscări speciale, au fost puse sub sechestru, bunurile imobile ce le aparțin învinuiților, după cum urmează:

    • ½ cotă parte din teren pentru construcții, în valoare de 92 869,50 lei;
    • ½ cotă parte dintr-o construcție, în valoare de 257 732,99 lei;
    • ½ cotă parte dintr-un teren, în valoare de 349 464,29 lei;
    • ½ cotă parte dintr-o construcție, în valoare de 136 295 lei;
    • ½ cotă parte dintr-un teren, în valoare de 13 583,42 lei;
    • ½ cotă parte dintr-o construcție, în valoare de 70 402 lei;
    • ½ cotă parte dintr-un teren agricol, în valoare de 94 243,80 lei.

De menționat că, persoana acuzată de săvârșirea unei infracțiuni este prezumată nevinovată atâta timp cât vinovăția sa nu va fi constatată printr-o hotărâre judecătorească de condamnare definitivă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.