Cu sprijinul financiar al Guvernului Japoniei, Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) a donat astăzi, 1 iunie, Institutului Oncologic un lot de medicamente destinate tratamentului pacienților cu afecțiuni oncologice, în valoare de 155 460 de dolari.

„Acordarea asistenței medicale calitative pacienților țării noastre, care suferă de cancer, constituie o prioritate pentru Ministerul Sănătății. Totodată, datorită eforturilor conjugate ale Ministerului Sănătății, Institutului Oncologic, partenerilor de dezvoltare, în Republica Moldova este asigurată asistența medicală necesară și continuitatea tratamentului bolnavilor care s-au refugiat din Ucraina. Astfel, medicamentele donate astăzi sunt necesare, atât cetățenilor țării noastre, cât și refugiaților. Mulțumesc Organizației Internaționale pentru Migrație și Guvernului Japoniei pentru sprijinul acordat”, a declarat șeful Direcției generale politici în domeniul serviciilor medicale integrate a Ministerului Sănătății, Ion Chesov.

Directorul Institutului Oncologic, Ruslan Baltaga, a mulțumit pentru suportul oferit în această perioadă complicată.

„Oferim asistență medicală oncologică persoanelor venite din Ucraina, din primele zile ale războiului, iar evenimentul de astăzi face parte din ansamblul de acțiuni direcționate spre ajutorarea pacienților cu cancer refugiați din Ucraina, dar si creșterea capacitaților de tratament a pacienților din Republica Moldova. Vă suntem profund recunoscători pentru sprijin, mulțumim”, a menționat Ruslan Baltaga.

De menționat că, Guvernul Japoniei acordă asistență umanitară de urgență Ucrainei și țărilor învecinate, prin intermediul organizațiilor internaționale.

„În contextul livrării medicamentelor pentru continuitatea tratamentului persoanelor care suferă de cancer aș dori să subliniez colaborarea productivă cu Ministerul Sănătății și contribuția enormă a Guvernului Japoniei. Ca urmare a fluxului de refugiați în țară, furnizarea de servicii medicale specializate, inclusiv tratamentul persoanelor cu cancer a pus o presiune majoră asupra bugetului sistemului de sănătate al Republicii Moldova. OIM își propune să susțină, în continuare, Ministerul Sănătății și Institutul Oncologic prin donarea de echipamente și medicamente”, a spus coordonatorul pentru situații de urgență al Organizației Internaționale pentru Migrație, Rafaelle Robelin.

În contextul crizei refugiaților, Guvernul Japoniei a donat, anterior, Republicii Moldova, un lot de medicamente, în valoare totală de 1 500 de dolari, care a fost distribuit Institutului de Medicină Urgentă (IMU) și Spitalului Raional Fălești. La fel, prin intermediul Agenției Japoneze pentru Cooperare Internațională (JICA) au fost oferite două aparate portative de ultrasonografie, destinate IMU.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#afectiuni oncologice #IOM #Japonia #medicamente #pacienti

Uniunea Europeană a renunțat la ideea ca statul canadian să devină „membru asociat” al UE, potrivit unui proiect de declarație comună în care acest termen a fost eliminat, la insistențele unor lideri europeni, transmite joi dpa, potrivit Agerpres.

În luna septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că acest stat nord-american ar trebui să devină primul „membru asociat” al UE, un statut care, în prezent, nu există.

Însă, într-un proiect de declarație comună între Canada și UE, termenii de „membru asociat” și „calitate de membru asociat” au fost eliminați.

Cancelarul german Friedrich Merz și alți câțiva lideri din state ale UE au insistat pentru eliminarea acestor termeni din proiect, au declarat diplomați pentru agenția dpa. Ei și-au motivat opoziția prin lipsa de claritate a statutului special propus, precum și prin faptul că executivul UE nu a consultat în prealabil, în mod corespunzător, statele membre.

În forma actuală, declarația pledează pentru o „asociere tot mai strânsă” între Canada și UE. De asemenea, au fost atenuate angajamentele prevăzute inițial
cu privire la integrarea piețelor financiare și la un tratament preferențial reciproc în ceea ce privește măsuri de securitate economică.

Declarația ar urma să fie făcută publică vineri, la finalul summitului de două zile UE-Canada de la Montreal.

După sosirea sa la Montreal, miercuri, Ursula von der Leyen a continuat să folosească termenul de ‘membru asociat’, într-o postare pe rețelele de socializare.

„Un ocean desparte Europa de Canada. Cu toate acestea, nu ne-am simțit niciodată mai aproape”, a scris ea.

„Avem o nouă ambiție: să aducem Canada mai aproape de noi decât oricând înainte, ca Membru Asociat al UE. Și dorim să ducem parteneriatul nostru unic chiar mai departe”, a adăugat ea.

Printr-o „Alianță pentru Viitor, vom rămâne uniți și vom răspunde unei lumi de rivalități tot mai intense”, a mai scris von der Leyen.

Sintagma „Alianță pentru viitor” a fost folosită de premierul canadian Mark Carney și ocupă acum un loc central în proiectul de declarație comună.

Acesta prevede că ambele părți vor lucra pentru a reduce barierele comerciale, a facilita investițiile și a asigura disponibilitatea continuă a materiilor prime esențiale, medicamentelor și tehnologiilor. De asemenea, documentul include angajamente de a promova cooperarea în domeniul securității și siguranței inteligenței artificiale, și precizează că este planificată o analiză privind fezabilitatea unor exporturi suplimentare de gaze naturale lichefiate din Canada către Europa.

Într-o declarație pentru presă, Carney a spus marți că denumirea dată acestei relații este mai puțin importantă decât conținutul ei.

„Ceea ce contează este schimbarea pe care o va aduce în viețile canadienilor”, a spus el.

Carney urmărește aprofundarea legăturilor cu UE, al doilea cel mai mare partener comercial al Canadei, de când relațiile comerciale cu SUA, principalul partener economic al Canadei, au devenit foarte de tensionate în timpul mandatului președintelui american Donald Trump.

Trump a amenințat cu impunerea unor noi tarife Uniunii Europene dacă aceasta va permite Canadei să devină membru asociat, președintele american spunând că un astfel de demers ar putea fi considerat un „act ostil”.