Petru Merineanu, cumnatul lui Igor Dodon, va continua să-și ispășească cele 30 de zile de arest în penitenciar. Magistrații Curții de Apel Chișinău au respins solicitarea avocaților acestora de a fi cercetat în libertate și au menținut decizia primei instanțe.

„În rezultatul examinării recursului asupra aplicării arestului preventiv în privința celei de a doua persoana, vizata in dosarul ex-președintelui tarii, magistrații Curții de Apel Chișinău au respins solicitarea părții apărării și au menținut decizia primei instanțe de plasare în arest preventiv pe un termen de 30 zile”, se arată în anunțul Procuraturii Generale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, pe 24 mai la domiciliul lui Igor Dodon și a personalelor interpuse au avut loc percheziții. Acesta fost plasat pe 26 mai în arest la domiciliu pentru 30 de zile, iar cumnatul său, Petru Merineanu, va petrece aceeași perioadă în izolator. Procurorii au depus recurs pentru ca fostul președinte să se afle în izolator.

Igor Dodon este bănuit de trădare de patrie, îmbogățire ilicită, corupere pasivă și acceptarea finanțării partidului de către un grup criminal. Politicianul și Partidul Socialiștilor din Republica Moldova califică dosarul drept unul politic, la comanda președintei. Formațiunea a desfășurat proteste și a discutat subiectul cu șefii misiunilor diplomatice de la Chișinău, dar și a cerut demisia Guvernării.

Anterior, Kremlinul menționa că va monitoriza ca drepturile lui Igor Dodon să nu fie încălcate, precizând că dosarul este „chestiune internă a Moldovei”. Între timp, ministru Justiției de la Chișinău, Sergiu Litvinenco, puncta că procurorii sunt independenți și „indiferent de statutul persoanei, în situația în care există bănuieli rezonabile că a săvârșit o infracțiune, ea trebuie pedepsită”.

La rândul său, diplomații europeni din Republica Moldova urmăresc subiectul. Aceștia susțin că nu există indici care să demonstreze că investigația are cauze politice.

#Curtea de Apel Chișinău #Igor Dodon #intanta #judecatori #Petru Merineanu

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.