România solicită Comisiei Europene alocări suplimentare de fonduri pentru a gestiona creşterile de preţuri ce pot afecta proiectele de infrastructură, a scris, joi, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, pe pagina sa de Facebook.

„Într-un demers comun cu alte opt state membre (Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia şi Slovacia), am semnat astăzi o Declaraţie privind acţiunile la nivel european pentru finalizarea investiţiilor în infrastructură. Vrem, astfel, să fie acordate fonduri suplimentare pentru a evita neîndeplinirea obiectivelor asumate în contractele semnate şi rezilierea contractelor, din cauza creşterii preţurilor la materialele de construcţie. Mai exact, ne dorim sprijinul Comisiei Europene prin extinderea perioadei de eligibilitate pentru fondurile de coeziune până în 2024, pe modelul fondurilor gestionate de către DG MOVE”, a scris acesta.

Extinderea solicitată vizează obiectivul global de finalizare a reţelei TEN-T în termen şi menţinerea finanţării europene pentru proiectele contractate în curs de implementare sau planificate.

„Astfel, evităm un blocaj al proiectelor de infrastructură mare din Uniunea Europeană din cauza creşterii preţurilor la materialele de construcţie sau de lipsa/întârzierea furnizării acestora”, a adăugat Grindeanu.

Comisia Europeană a prezentat la finalul anului trecut forma revizuită a masterplanului european pentru transporturi (TEN-T), care va forma o rețea de căi ferate, căi navigabile, porturi, aeroporturi şi autostrăzi grupate în nouă coridoare care traversează continentul. România va face parte din două astfel de coridoare. Rețeaua va trebui să fie operațională până în 2050.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

RETEAUA TEN-T — Rețeaua TEN-T în firma revizuită cuprinde 9 coridoare de transport. Sursa: Comisia Europeană

Noua politică de transporturi trebuie transpusă în practică în trei etape: nucleul rețelei, până în 2030, nucleul extins al rețelei, până în 2040, iar la final întreaga rețea.

Rețeaua a fost „desenată” inițial în 2013, iar acum a fost revizuită în acord cu ultimele reglementări în domeniu.

În privința țării noastre, România va face parte din două dintre cele nouă coridoare trans-europene.

Coridorul Rin – Dunăre, care există deja și va fi întărit. Coridorul va lega România (inclusv două porturi de la Marea Neagră – Constanța și Sulina) de centrul economic al Europei: Germania.

Va face, de asemenea, legătura, între porturi majore majore de la Marea Baltică și Marea Nordului (Rostock, Hamburg, Bremen).

Coridorul traversează Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Serbia, Austria, Cehia.

Coridorul Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee, care urmează să conecteze pe direcție nord-sud statele membre din estul UE.

Acest coridor va crea o nouă conexiune între Polonia, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria, Grecia.

În privința căilor de transport, noua rețea TEN-T prevede pentru România o autostradă care va lega țara noastră (pe ruta Constanța, București, Brașov, Sibiu, Cluj-Napoca, Oradea) de centrul Europei prin Budapeste și Viena.

Mai multe secțiuni de drumuri și căi ferate de-a lungul graniței de vest a României vor fi incluse în Coridorul Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee, ceea ce va contribui la accelerarea realizării rețelei TEN-T în România (vor trebui finalizate până în 2040).

#Comisia Europeană #proiecte de infrastructura #Romania #UE

Pierderile de locuri de muncă în domeniul auto din Germania – cea mai mare economie a Europei – accelerează în prezent mai rapid decât în orice alt sector industrial, numărul de angajați fiind la cel mai scăzut nivel începând din 2005, arată datele publicate vineri de Oficiul federal de statistică, informează hotnews.ro.

La 30 iunie 2026 erau 691.500 de angajați în principala industrie a țării, o scădere de 5,8% sau cu 42.300 de angajați într-un singur an.

Pierderi de locuri de muncă s-au înregistrat și în alte sectoare industriale, dar într-un ritm mai lent. În industrie, numărul de angajați a scăzut cu 2,7% în primele șase luni din 2026, la 5,29 milioane.

Industria auto rămâne al doilea mare sector industrial al Germaniei, după ingineria mecanică, unde sunt 905.900 de angajați.

Cele mai multe concedieri au avut loc în rândul furnizorilor de componente auto și accesorii pentru autovehicule, unde numărul de angajați a înregistrat un declin de 7,6%.

Pe segmentul care acoperă producția de caroserie, suprastructuri și remorci, numărul de angajați a urcat cu 10%, la 42.800.

În mai, Asociația Industriei Auto din Germania avertiza că până la 225.000 locuri de muncă ar putea fi pierdute până în 2035. Câțiva producători auto și furnizori de componente au anunțat recent măsuri de reducere a costurilor și concedieri.