România solicită Comisiei Europene alocări suplimentare de fonduri pentru a gestiona creşterile de preţuri ce pot afecta proiectele de infrastructură, a scris, joi, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, pe pagina sa de Facebook.

„Într-un demers comun cu alte opt state membre (Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia şi Slovacia), am semnat astăzi o Declaraţie privind acţiunile la nivel european pentru finalizarea investiţiilor în infrastructură. Vrem, astfel, să fie acordate fonduri suplimentare pentru a evita neîndeplinirea obiectivelor asumate în contractele semnate şi rezilierea contractelor, din cauza creşterii preţurilor la materialele de construcţie. Mai exact, ne dorim sprijinul Comisiei Europene prin extinderea perioadei de eligibilitate pentru fondurile de coeziune până în 2024, pe modelul fondurilor gestionate de către DG MOVE”, a scris acesta.

Extinderea solicitată vizează obiectivul global de finalizare a reţelei TEN-T în termen şi menţinerea finanţării europene pentru proiectele contractate în curs de implementare sau planificate.

„Astfel, evităm un blocaj al proiectelor de infrastructură mare din Uniunea Europeană din cauza creşterii preţurilor la materialele de construcţie sau de lipsa/întârzierea furnizării acestora”, a adăugat Grindeanu.

Comisia Europeană a prezentat la finalul anului trecut forma revizuită a masterplanului european pentru transporturi (TEN-T), care va forma o rețea de căi ferate, căi navigabile, porturi, aeroporturi şi autostrăzi grupate în nouă coridoare care traversează continentul. România va face parte din două astfel de coridoare. Rețeaua va trebui să fie operațională până în 2050.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

RETEAUA TEN-T — Rețeaua TEN-T în firma revizuită cuprinde 9 coridoare de transport. Sursa: Comisia Europeană

Noua politică de transporturi trebuie transpusă în practică în trei etape: nucleul rețelei, până în 2030, nucleul extins al rețelei, până în 2040, iar la final întreaga rețea.

Rețeaua a fost „desenată” inițial în 2013, iar acum a fost revizuită în acord cu ultimele reglementări în domeniu.

În privința țării noastre, România va face parte din două dintre cele nouă coridoare trans-europene.

Coridorul Rin – Dunăre, care există deja și va fi întărit. Coridorul va lega România (inclusv două porturi de la Marea Neagră – Constanța și Sulina) de centrul economic al Europei: Germania.

Va face, de asemenea, legătura, între porturi majore majore de la Marea Baltică și Marea Nordului (Rostock, Hamburg, Bremen).

Coridorul traversează Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Serbia, Austria, Cehia.

Coridorul Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee, care urmează să conecteze pe direcție nord-sud statele membre din estul UE.

Acest coridor va crea o nouă conexiune între Polonia, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria, Grecia.

În privința căilor de transport, noua rețea TEN-T prevede pentru România o autostradă care va lega țara noastră (pe ruta Constanța, București, Brașov, Sibiu, Cluj-Napoca, Oradea) de centrul Europei prin Budapeste și Viena.

Mai multe secțiuni de drumuri și căi ferate de-a lungul graniței de vest a României vor fi incluse în Coridorul Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee, ceea ce va contribui la accelerarea realizării rețelei TEN-T în România (vor trebui finalizate până în 2040).

#Comisia Europeană #proiecte de infrastructura #Romania #UE

Petru Iarmaliuc a promovat evaluarea externă a integrității etice și financiare, în timp ce Comisia de evaluare a propus nepromovarea acesteia în cazul lui Lilian Lungu, procuror suspendat din funcție în cadrul Procuraturii Anticorupție.

Completul A de evaluare a constatat că Iarmaliuc, în prezent procuror delegat la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), întrunește criteriile de integritate prevăzute de lege. Evaluarea a vizat activitatea sa anterioară în cadrul Procuraturii Anticorupție.

În cazul lui Lilian Lungu, Comisia a propus nepromovarea evaluării externe, deoarece acesta nu a prezentat în termen declarațiile de avere și interese personale, lista persoanelor apropiate și chestionarul de etică.

Rapoartele celor doi procurori au fost transmise Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), care urmează să le examineze și să adopte hotărârile privind rezultatele evaluării.

Rapoartele integrale vor fi publicate pe pagina oficială a Comisiei după expirarea termenului de contestare a hotărârilor CSP sau, dacă acestea vor fi contestate, după pronunțarea deciziilor Curții Supreme de Justiție. Publicarea va avea loc în cel mult trei zile, cu respectarea dreptului la viață privată al persoanelor vizate.