Pe 24 februarie 2022, președintele rus, Vladimir Putin, a anunțat începerea unei operațiuni speciale de „demilitarizare” și „denazificare” a Ucrainei (a se citi: război). Ce se întâmplă în a 102-a zi, precum și despre cele mai importante lucruri despre sancțiuni și alte consecințe ale ostilităților?

Noi explozii au fost raportate în dimineața de duminică, 5 iunie curent, la Kiev, capitala Ucrainei. Rușii au reluat aseară tirul de rachete asupra mai multor localități din estul Ucrainei. Potrivit presei ucrainene, în orașul Donețk au fost mai multe explozii. Alte 4 localități au fost ținta unor atacuri cu rachete. Tot ieri, cea mai mare mânăstire din lemn din Ucraina, monument de patrimoniu național, a ars după ce a fost bombardată de ruși. Înăuntru erau aproximativ 300 de refugiați, inclusiv persoane cu dizabilități, vârstnici și 60 de copii și bebeluși. În acest context, președintele Vladimir Zelenski a cerut, din nou, eliminarea Rusiei din UNESCO și din Consiliul de Securitate al ONU. Liderul de la Kiev îi acuză pe militarii Moscovei că știau sigur ce obiectiv atacă.

„Câteva explozii în districtele Darnuțki și Dniprovski din Kiev. Serviciile de urgență lucrează deja la fața locului”, a anunțat primarul Kievului, Vitali Kliciko, pe Telegram.

Un jurnalist CNN care a văzut efectele exploziilor a spus că la nord-est de Kiev se vedea o coloană groasă de fum.

Au existat, de asemenea, rapoarte despre lovituri cu rachete în jurul orașului-port Odesa duminica dimineață.

Mai târziu, Vitali Kliciko a anunțat că o persoană a fost spitalizată. El a spus că nu există morți în urma atacurilor rusești și că serviciile publice încă funcționează în zonele afectate.

Rusia „continuă să lanseze lovituri aeriene asupra infrastructurii militare și civile din țara noastră, în special la Kiev”, a declarat duminică Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a cerut, din nou, eliminarea Rusiei din UNESCO și din Consiliul de Securitate al ONU, după ce forțele ruse au bombardat o biserică monument istoric.

„Mă interesa ce ar spune propagandiştii ruşi despre distrugerea schitului. Dar, de fapt, nimic interesant. Sunt foarte previzibili. Ucrainenii sunt acuzați de incendiere. Deși călugării și laicii au văzut perfect că era artilerie rusă. Cred că această minciună a propagandiștilor, acest bombardament și sprijinul ierarhilor ortodocși din Rusia pentru agresiunea împotriva Ucrainei – toate acestea ar trebui să motiveze Biserica Ortodoxă Ucraineană să tragă concluzii. Concluzii mai decisive și o condamnare clară a fiecăruia dintre cei care tolerează agresiunea”.

El a adăugat că rușii au „distrus” 113 biserici de la începutul invaziei.

„Armata rusă poate opri arderea bisericilor. Armata rusă poate opri distrugerea orașelor. Armata rusă poate opri uciderea copiilor. Dacă aceeași persoană din Moscova dă un astfel de ordin. Iar faptul că încă nu există un astfel de ordin este o umilință evidentă pentru întreaga lume”.

#biserici #razboi #Ucraina

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.