La 36 de ani, Rafael Nadal continuă să se afle în vârful ierarhiei tenisului mondial. Campionul iberic a dezvăluit dieta care-l ajută să rămână într-o formă de invidiat și ingredientul care nu lipsește din alimentația sa. Calificat în a 14-a finală din carieră la Roland Garros, unde va da piept cu norvegianul Casper Ruud, Nadal (locul 5 ATP) a dezvăluit că secretul longevității sale la cel mai înalt nivel constă într-o alimentație strictă, atent selectată, pe lângă antrenamentele fizice spartane.

Dieta care-l menține pe Rafael Nadal în topul tenisului mondial de peste 20 de ani

„Ingredientul-minune” pentru Rafa Nadal este uleiul de măsline extravirgin.

„Oriunde aș fi, mereu caut ulei de măsline extravirgin. Este un aliment esențial pentru mine. În fiecare dimineață am la micul dejun pâine prăjită cu ulei de măsline, iar la prânz și la cină, de obicei, am o salată sau pește, mereu cu un strop de ulei de măsline extravirgin. Este o parte fixă a dietei mele și a modului meu de a mânca. Combinarea unei alimentații echilibrate cu practicarea sportului te face să fii o persoană mai bună, te face să te simți mai bine”, a declarat Nadal.

91 de titluri ATP are în palmares Nadal.
21 de trofee de Grand Slam a câștigat spaniolul, dintre care 13 la Roland Garros.
1051/212 este palmaresul victorii/înfrângeri al lui Rafa Nadal.
128.337.592 de dolari a câștigat Nadal din tenis.

„Al 14-lea titlu la Roland Garros sau un picior nou?”. Răspunsul dat fără ezitare de Rafael Nadal

Ibericul a acuzat în ultimul timp dureri la piciorul stâng, din cauza sindromului Muller-Weiss, o maladie rară care afectează osul, de care suferă.

Astfel, Rafael Nadal a fost întrebat dacă ar renunța la câștigarea titlului la Roland Garros dacă asta ar însemna că ar scăpa de problemele la picior, iar ibericul a dat răspunsul fără să stea pe gânduri.

„Aș prefera să pierd finala de duminică și să am un picior nou. Aș fi foarte fericit cu un picior nou. O victorie e minunată, dar viața și sănătatea sunt mai importante decât orice titlul, mai ales după cariera pe care am avut-o”, a spus Rafael Nadal.

Rafael Nadal, calificare în finală după abandonul lui Alexander Zverev

Rafael Nadal s-a calificat în finală la Roland Garros după ce a trecut în semifinale de Alexander Zverev, cel care a abandonat în finalul setului doi, la 7-6 (8), 5-6, 30-40 pentru iberic.

Casper Ruud, în schimb, l-a învins în semifinale pe Marin Cilic, 3-6, 6-4, 6-2, 6-2.

#dieta #Rafael Nadal #Tenis

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.