Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) și-a ales vineri, 3 iunie curent, noua conducere, pentru un mandat de 5 ani, în cadrul celui de-al IV-lea Congres al CNSM. În urma votului, președinte al CNSM a fost ales Igor Zubcu, iar vicepreședinți ai Confederației au fost aleși Sergiu Sainciuc și Lilia Franț. Totodată, președinte al Comisiei de Cenzori a CNSM a fost ales Iurie Pojoga.

La lucrările Congresului au participat delegați, reprezentanți ai Centrelor Sindicale Național-Ramurale, parteneri sociali naționali și sindicaliști din organizații internaționale. Congresul a discutat raportul de activitate al organelor de conducere ale CNSM în vederea realizării Strategiei pentru anii 2017-2022 și obiectivele pentru anii 2022-2027. Totodată, delegații au adoptat o serie de documente importante pentru mișcarea sindicală.

“Mișcarea sindicală din Moldova, de la constituire până în prezent, a jucat un rol important în restructurarea și democratizarea societății. Simțul solidarității și comportamentul reformator sunt caracteristice liderilor autentici. Aceste calități se manifestă preponderent în procesul de apărare a drepturilor și intereselor profesionale, economice și sociale ale salariaților, membri de sindicat. CNSM, în perioada dintre congrese, a aplicat noi forme și metode de lucru în conformitate cu cerințele actelor normative naționale și internaționale, precum și cu necesitățile timpului. Pandemia a periclitat și modificat, dar nu a sistat activitatea de zi cu zi a sindicatelor. Confederația a continuat consolidarea instituției sindicale, menținându-și poziția , în ansamblu, în societatea civilă”, a declarat Igor Zubcu, președintele CNSM, într-un mesaj adresat delegaților la Congresul IV.

Delegații la Congresul IV al CNSM au participat la dezbateri, în cadrul cărora au comunicat despre problemele cu care se confruntă în ramura educației, administrației publice, cultură, sectorul real, și au pus în discuție obiectivele strategice ale CNSM pentru următorii 5 ani.

Astfel, în cadrul Congresului, delegații au adoptat Strategia CNSM pentru anii 2022-2027 care este dezvoltată în jurul a 5 obiective generale și structurată pe 13 direcții de activitate, care se referă la respectarea drepturilor fundamentale ale omului și dezvoltarea instituțională a sindicatelor.

Cele 5 obiective generale ale CNSM pentru următorii cinci ani sunt: 1. promovarea unui trai decent și a principiilor muncii decente; 2. protecția efectivă în muncă și securitate socială pentru membrii de sindicat; 3. asigurarea respectării drepturilor membrilor de sindicat; 4. menținerea și dezvoltarea parteneriatului social la toate nivelurile; 5. consolidarea și dezvoltarea mișcării sindicale, garantarea democrației sindicale.

Totodată, direcțiile de activitate în care sunt stabilite obiectivele specifice pentru următoarea perioadă sunt: 1. protecția salariilor și veniturilor populației; 2. ocuparea și protecția pe piața forței de muncă, combaterea economiei informale; 3. securitatea socială; 4. dialogul social; 5. drepturile sindicale și dreptul muncii; 6. securitatea și sănătatea în muncă; 7. consolidarea și dezvoltarea instituțională; 8. strategiile pentru tineret; 9. asigurarea egalității de gen în sindicat; 10. educația și formarea sindicală continuă; 11. colaborarea internațională; 12. activitatea informațională; 13. politica financiară și patrimonială.

De asemenea, delegații la Congresului IV al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova au adoptat o Declarație în care s-au expus pe marginea situației social-economice din Republica Moldova și au venit cu o serie de propuneri care vor fi înaintate partenerilor sociali.

“Delegații Congresului IV al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, reprezentanți ai 24 de centre sindicale național-ramurale, constată, cu îngrijorare, că respectarea drepturilor fundamentale ale salariaților, membri de sindicat, rămâne a fi o problemă. Salariații și familiile acestora se confruntă în continuare cu sărăcia și nu-și pot asigura din veniturile salariale obținute un nivel de trai decent”, se arată în Declarație.

Congresul CNSM este organul suprem de conducere al Confederației. Congresul ordinar se convoacă prin hotărârea Consiliului General o dată la 5 ani. Consiliul General stabilește ordinea de zi a Congresului, cu cel puțin, trei luni înainte de data desfășurării acestuia.

#Igor Zubcu #presedinte #Sindicate

Apărarea lui Vladimir Plahotniuc insistă ca mai multe bunuri puse sub sechestru în dosarul în care acesta a fost condamnat la 19 ani de închisoare să fie deblocate. Avocații susțin că niciunul dintre bunurile vizate nu este înregistrat pe numele inculpatului. Procurorul de caz, Alexandru Cernei, s-a opus solicitării și a cerut instanței să o respingă.

Cererea a fost examinată luni, 2 noiembrie, la Curtea de Apel, în cadrul ultimei ședințe din etapa pregătitoare pentru examinarea apelurilor depuse în dosarul lui Plahotniuc.

„Niciunul dintre bunurile sechestrate nu este înregistrat pe numele inculpatului. Sunt înregistrare pe societăți comerciale din Republica Moldova ale căror asociați sunt, la rândul lor, companiile din Belize și din Olanda ori persoane din Republica Moldova.”, explică avocații lui Plahotniuc.

Procurorul a susținut însă că există copii ale unor documente care ar demonstra cine sunt beneficiarii efectivi ai bunurilor și cui le aparțin acestea în realitate.

„Toate copiile care demonstrează beneficiarul efectiv și cui aparțin aceste bunuri în realitate urmează să fie cercetate în continuare”

Magistrații au decis să se pronunțe asupra cererii odată cu examinarea fondului cauzei.

De luni, 16 noiembrie, instanța va începe examinarea propriu-zisă a apelurilor depuse atât de procurori, cât și de avocații lui Vladimir Plahotniuc. Prima etapă va include prezentarea poziției acuzării față de sentința din 22 aprilie 2026, prin care fostul lider democrat a fost condamnat la 19 ani de închisoare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că tot în ședința din 2 noiembrie, avocații au cerut recuzarea procurorului Alexandru Cernei. Judecătorii au respins cererea.

Avocații lui Plahotniuc au cerut recuzarea procurorului. Care este motivul

În total, au fost sechestrate peste 30 de bunuri imobile: de la clădiri aflate în construcție până la edificii administrative, apartamente, încăperi nelocative și terenuri. Printre acestea se numără, de exemplu, un bloc locativ de 836 de metri pătrați, evaluat la 17,4 milioane de lei, dar și o clădire administrativă în construcție, de 5222 metri pătrați, evaluată la 142,8 milioane de lei.

Pe numele Oxanei Childescu, fosta soție a lui Vlad Plahotniuc, sunt înregistrate 11 încăperi, dar în sentință nu este specificată destinația lor. Prețurile lor variază între 59.400 de lei și 24,6 milioane de lei.

De asemenea, procurorii au aplicat sechestre pe companiile care au făcut parte din imperiul mediatic al lui Plahotniuc, pe capitalul social de 2,1 milioane de lei al companiei Argus-S, care până în 2019 asigura paza lui și a afacerilor sale, pe un automobil Skoda Octavia, pe capitalul social al companiei „Constar Invest” și imobilele deținute de ea.

Amintim că Vladimir Plahotniuc a fost condamnat, la 22 aprilie, la 19 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”. Procuratura Anticorupție a contestat sentința pe 6 mai și solicită majorarea pedepsei la 25 de ani de detenție.

Fostul lider democrat a fost găsit vinovat pe cinci capete de acuzare, printre care constituirea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani. Potrivit procurorilor, acesta ar fi beneficiat de aproape 39,3 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro, bani sustrași din trei bănci comerciale.

#sechestru #Vladimir Plahotniuc