Bunurile transmise sau care urmau a fi transmise în contul cotelor-părți valorice din patrimoniul ex-întreprinderilor agricole, neînregistrate în registrele de publicitate corespunzătoare, vor trece în proprietatea unității administrativ-teritoriale pe al cărei teritoriu se află. Un asemenea proiect de lege a fost aprobat de Guvern, la ședința de astăzi, 15 iunie a Cabinetului de miniștri.

În debutul ședinței, prim-ministra țării, Natalia Gavrilița, a anunțat că este vorba de bunuri, inclusiv clădiri ce nu „și-au găsit proprietarii”, după destrămarea fostelor întreprinderi sovietice (colhozuri, sofhozuri de pe timpul Uniunii Sovietice).

Proiectul se referă la două categorii de bunuri. În prima se încadrează bunurile abandonate şi care sunt în posesia unor unității administrativ-teritoriale, iar în a doua sunt cele din posesia persoanelor. În acest sens, proiectul conţine reglementări distincte despre condiţiile de trecere în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale a acestor bunuri.

Bunurile aflate în posesia unității administrativ-teritoriale – de învățământ, sănătate, cultură, sport, de protecţie şi asistenţă socială, precum şi sediile administraţiei publice – care constituie obiecte ale înregistrării în registrele de publicitate, urmează să fie înregistrate în modul stabilit în aceste registre, provizoriu, după unitatea administrativ teritorială, în temeiul deciziei consiliului local prin care s-a aprobat lista bunurilor.

Autoritățile locale vor fi obligate să asigure procedura de consultare publică a listei bunurilor pentru a se asigura că nu sunt depuse contestații. La expirarea termenului de un an de la afișarea listei la avizier în incinta primăriei și în alte locuri accesibile publicului larg bunurile devin proprietatea unității administrativ-teritoriale, acestea fiind luate la bilanțul autorității.

Inițiativa legislativă urmează să fie transmisă Parlamentului pentru examinare și aprobare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bunuri #cladiri #Guvern #posesie #proprietate

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.