Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Vești de pe „frontul democrat”. PDM și PSD din România vor dezvolta parteneriate strategice. Un obiectiv – înfrățirea

20 Iun. 2022, 09:08
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
20 Iun. 2022, 09:08 // Politica //  Realitatea.md

Partidul Democrat din Moldova (PDM) și Partidul Social Democrat din România (PSD) vor dezvolta „relații de suflet între Chișinău și București, care se bazează pe aceeași istorie, limbă, cultură, tradiții și valori”. Asemenea decizie a fost luată la ședința comună a Parlamentelor Republicii Moldova și României, în cadrul căreia a avut loc o întrevedere bilaterală dintre președintele Camerei Deputaților români, Marcel Ciolacu, care este și președintele Partidului Social Democrat din România și președinta interimară a PDM Monica Babuc.

Oficialii au evidențiat colaborarea tradițională dintre PDM și PSD din România, colaborare care „se bazează pe un parteneriat strategic precum și pe apartenența celor două formațiuni la aceeași familie politică europeană și internațională: Partidul Socialiștilor Europeni (PES) și Internaționala Socialistă”.

În cadrul întrevederii, au fost puse în discuție subiecte ce țin de actualitatea politică de la Chișinău și București și modul de implicare a partidelor de sorginte social-democrată în atenuarea celor 4 crize de proporții: energetică, pandemică, a refugiaților și economică.

Interlocutorii au făcut și un schimb de opinii vis-a-vis de consecințele agresiunii ruse în Ucraina și ale crizei refugiaților, care afectează în mod direct țările noastre. În context, Monica Babuc a mulțumit Bucureștiului pentru susținerea constantă acordată țării noastre în special în atenuarea repercusiunilor crizei pandemice, energetice și în gestionarea fluxului de refugiați ucraineni.

La rândul său, Marcel Ciolacu a salutat procesul de reconstrucție a Partidului Democrat din Moldova și de depășire „a perioadelor nefaste din activitatea formațiunii politice”, reconstrucție care prevede „restabilirea adeziunii la democrația internă autentică, la integritate și meritocrație și la promovarea și mai activă a valorilor social-democrate, a celor naționale  și a valorilor europene”.

„PSD va sprijini procesul de reconstrucție a PDM ca un partener dedicat și care au același obiectiv strategic: integrarea europeană a Republicii Moldova”, se arată într-un comunicat de presă al PDM.

Monica Babuc și Marcel Ciolacu au convenit să dezvolte în continuare „o colaborare cât mai strânsă și să asigure multiplicarea participării active a PDM și PSD din România în viața politică și social-economică a țărilor noastre în beneficiul cetățenilor”.

De asemenea, în cadrul discuțiilor, a fost menționată importanța dinamizării parteneriatului dintre cele două formațiuni politice, inclusiv prin continuarea procesului de înfrățire dintre Primăriile conduse de exponenții PDM și PSD din România.

PDM și PSD din România au o relație de prietenie, care a fost fortificată prin Acordul de colaborare semnat pe 19 mai 2021, la București.

Amintim că, sâmbătă, 18 iunie, la Chișinău, a avut loc ședința comună dintre Parlamentele României și Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.