În lunile iulie, august ar trebui să avem o ușoară scădere a inflației, iar în toamnă o temperare, însă situația rămâne complicată de plan internațional. Economistul Veaceslav Ioniță a declarat în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4 că presiunea energetică și respectiv inflația pe componenta energetică încă ne va duce prețurile în sus. Noi încă nu am absorbit șocul energetic de la începutul anului trecut.

Potrivit economistului, în prezent, inflația are câțiva factori de bază – componenta energetică, a produselor alimentare, războiul din Ucraina și inflația importată cu o pondere de vreo 80%. Da pe intern avem un consum precedent. BNM acuma înăsprește politica monetară descurajează consumul și încurajează economiile populației, dar asta influențează prea puțin. Însă pot spune aici că economia noastră este una handicapată în sensul că monopolizată, cu scheme, asta tot are o contribuție dar nu atât de mare la inflație.

„Șocul extern la inflație e cel mai mare, iar acuzațiile că BNM e vinovată, din păcate este contraproductivă și discreditează guvernarea în ochii partenerilor noștri externi. BNM are două instrumente de intervenție: politica valutară (care se consideră că nu este, dar după părerea mea e unul puternic). Noi am avut prima dată în istoria Moldovei oferta negativă de valută din partea populației și BNM a intervenit masiv, pentru asta și este banca centrală. A intervenit și a menținut stabilitatea cursului valutar. A făcut asta în condiții unei cereri fără precedent, pentru asta și sunt rezerve valutare. Și doi, politica monetară, care după mine are o influență nu prea puternică. Toți sar cu gura la BNM că trebuia să intervină mai repede. Știți în cine primul lovește înăsprirea politicii monetare – Guvern”, a explicat Ioniță.

În opinia lui Ioniță, acuzațiile tăioase ale guvernării în adresa BNM se datorează faptului că anul trecut guvernul se împrumuta cu 5%, și anul acesta, din cauza înăspririi politicii monetare, guvernul se împrumută cu 17-18%. Și Guvernul anul acesta, pentru prima dată a declarat că nu se mai împrumută pe piața internă. Da cum să nu te împrumuți? Nu ai de unde, pe extern nu îți dă nimeni și ei sunt nevoiți să se împrumute pe intern.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#BNM #piata valutara #politicii monetare #Veaceslav Ionita

Viceministrul rus de Externe, Mihail Galuzin, acuză autoritățile Republicii Moldova că își intensifică politica îndreptată împotriva Rusiei și că acționează la indicațiile Bruxelles-ului. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru agenția rusă TASS. Potrivit oficialului rus, restricțiile impuse diplomaților ruși, măsurile adoptate față de unele instituții și surse media rusești, precum și limitarea contactelor dintre cele două țări reprezintă „acțiuni ostile”.

„Chișinăul oficial a pierdut chiar și aparența de independență și urmează orbește directivele Bruxelles-ului, în primul rând, pe cele îndreptate împotriva Rusiei”, a declarat Galuzin.

Viceministrul rus susține că autoritățile de la Chișinău ar urmări să elimine din spațiul socio-politic al Republicii Moldova elementele care au legătură cu Rusia. El a acuzat Chișinăul că a restricționat activitatea presei ruse și de limbă rusă și că a complicat contactele ruso-moldovenești în domeniile economic, științific, educațional, cultural și umanitar.

Galuzin a mai afirmat că, începând cu perioada 2020-2021, diplomații ruși s-ar fi confruntat cu expulzări, refuzuri de acreditare, rețineri și probleme la trecerea frontierei. Potrivit acestuia, Moscova a răspuns și va continua să răspundă acestor măsuri „în conformitate cu principiul reciprocității”.

„Toate aceste acțiuni ostile au primit și vor continua să primească răspunsuri adecvate”, a declarat oficialul rus.

Declarațiile vin în contextul deteriorării relațiilor dintre Chișinău și Moscova. La începutul lunii iulie 2026, Centrul Rus de Știință și Cultură din Chișinău și-a încetat oficial activitatea. În ceea ce privește restricțiile aplicate unor instituții media și platforme online, autoritățile de la Chișinău susțin că acestea sunt motivate de necesitatea protejării securității naționale și a spațiului informațional, în contextul intensificării ingerințelor informaționale după declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. În cazul expulzării diplomaților ruși, Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a precizat anterior că deciziile au fost legate de suspiciuni de spionaj, ingerință în afacerile interne, activități incompatibile cu statutul diplomatic și încălcarea suveranității Republicii Moldova.