Vizita președintelui Maia Sandu la Kiev reprezintă un nou nivel în relațiile dintre Ucraina și Republica Moldova. O spune istoricul Octavian Țîcu, potrivit căruia Chișinăul trebuie să pactizeze cu Kievul pentru a soluționa problema transnistreană. De asemenea, potrivit președintelui Partidului Schimbării, Ștefan Gligor, odată cu obținerea statutului de țară candidată la aderare, Republica Moldova trebuie să fie pregătită pentru a răspunde ferm unui eventual atac militar.

Președintele Maia Sandu s-a aflat ieri în prima sa vizită la Kiev de la izbucnirea războiului, potrivit ipn.md.

În timpul discuțiilor cu omologul său ucrainean, Maia Sandu și-a exprimat admirația pentru curajul cu care ucrainenii își apără țara și a dat asigurări că Republica Moldova e alături de Ucraina.

„Schimbarea statutului Ucrainei și Republicii Moldova în țări candidate ne obligă la parteneriat, la depășirea problemelor din trecut. Odată cu agresiunea Rusiei avem interese comune și riscuri comune, se cere colaborare. Să sperăm că acest parteneriat va fi unul constructiv și eficient”, a spus deputatul PAS, Oazu Nantoi în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la JurnalTV.

În același timp, istoricul Octavian Țîcu califică drept întârziată, însă extrem cu importantă vizita Maiei Sandu la Kiev. Octavian Țîcu spune că războiul din Ucraina și contextul geopolitic creează premisele soluționării conflictului transnistrean.

„Această vizită are loc într-un context în care Republica Moldova are legitimitate, statutul de țară candidată și intrarea sub umbrela UE deschide porțile unui next level. Vizita Maiei Sandu, care s-a lăsat așteptată, ar fi fost mult mai curajoasă dacă avea loc mai devreme, atunci când au fost președinții țărilor baltice, al Poloniei. Să fie clar, noi nu mai avem ce pierde, nu mai avem de cine să ne temem. Atât timp cât Odessa nu cade, din regiunea transnistreană nu va fi un atac, iar Rusia are resurse limitate pentru a ne închide gura. Avem o susținere plenipotențiară, inclusiv, cu declarații clare că ne putem înarma, ne vor da arme pentru menținerea neutralității. Această poziție fermă ne va ajuta să discutăm la alt nivel și cu regiunea transnistreană. Războiul ne oferă posibilitatea să scăpăm de această enclavă”, a spus Octavian Țîcu.

Și președintele Partidului Schimbării, Ștefan Gligor, spune că războiul din Ucraina obligă Republica Moldova să se pregătească pentru un eventual atac militar, mai ales că există disponibilitate din partea partenerilor occidentali de a oferi sprijin la modernizarea Armatei Naționale.

„A fi neutru nu înseamnă a fi lipsit de capacitate de apărare. Cu cât mai slabi suntem din punct de vedere militar, cu atât mai infimă ne este neutralitatea. Noi trebuie să transmitem un mesaj clar că, dacă vom fi atacați, ne vom apăra cu dârzenie, așa mici cum suntem. Noi trebuie să avem claritate pe reforma Armatei Naționale, armata trebuie să fie modernă, eficientă”, a spus președintele Partidului Schimbării, Ștefan Gligor.

În timpul discuțiilor cu președintele ucrainean, Maia Sandu a menționat că Republica Moldova va continua să sprijine refugiații ucraineni și va consolida capacitatea de transport și de tranzit pe teritoriul său pentru a organiza coridoare de transport de mărfuri dinspre și înspre Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Șefa statului a fost însoțită la Kiev de vicepremierul Andrei Spînu și de consilierul prezidențial, Dorin Recean.

#Armata Nationala #Kiev #Maia Sandu #neutralitate #refugiati

Suedezii sunt chemați duminică la urne pentru alegeri parlamentare considerate un test privind posibila intrare a extremei drepte în guvern, relatează știrileprtv.ro.

Secțiile de vot s-au deschis la ora 06:00 GMT (9:00, ora Moldovei) și se vor închide la ora 18:00 GMT (21:00, ora României).

Incertitudinea planează asupra rezultatului scrutinului, în condițiile în care diferența s-a redus între blocul de centru-stânga, considerat învingător acum câteva săptămâni, și dreapta aflată la putere, aliată cu Democrații din Suedia, o formațiune antiimigrație cu rădăcini în mișcarea neonazistă.

Sondajele de opinie arată că alianța de opoziție de centru-stânga se află ușor în frunte, Magdalena Andersson, din partea Social-Democraților, fiind favorită pentru a deveni din nou prim-ministru după patru ani petrecuți în opoziție, însă avantajul blocului său s-a redus considerabil în ultimele zile ale campaniei.

În căutarea unui al doilea mandat consecutiv, la rândul său, prim-ministrul Ulf Kristersson, liderul Partidului Moderaților (conservator), a promis să ofere portofolii ministeriale partidului lui Jimmie Akesson, care, de la alegerile parlamentare din 2022 și după ce a obținut un scor de peste 20%, a susținut până acum guvernul în Parlament fără a face parte din executiv.

„Am convenit să facem campanie pe baza unui program care vizează formarea unui guvern de majoritate comun, pe care eu îl voi conduce”, a explicat Ulf Kristersson la sfârșitul lunii august pentru Reuters.

Prim-ministrul în exercițiu afirmă că prin cooperarea sa cu Partidul Democraților, începând din 2022, Suedia a putut să înregistreze o creștere economică puternică, să scadă prețurile la energie și alimente, să reducă violența bandelor și să aducă numărul solicitanților de azil la un nivel istoric scăzut.

În ultimii patru ani, guvernul a eliminat statutul de rezident permanent pentru refugiați, care pot fi acum expulzați pentru „comportament necorespunzător”, și a înăsprit condițiile de acordare a ajutoarelor sociale.

Numărul solicitanților de azil a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii patruzeci de ani, dar, deși Ulf Kristersson dorește acum să se concentreze pe politica de integrare, Partidul Democraților din Suedia (SD) vrea să meargă mai departe.

„În Suedia se aplică cultura suedeză, limba suedeză, legile suedeze, normele suedeze, morala suedeză și tradițiile suedeze”, insistă deputatul SD Mattias Karlsson, apropiat al lui Jimmie Akesson. „Dacă nu poți să accepți asta, trebuie să-ți găsești un alt loc unde să trăiești”, spune el.

Alegerile suedeze au loc la câteva zile după ce partidul extremist german „Alternative für Deutschland” (AfD) a obținut primul loc în cadrul unor alegeri regionale și în contextul în care Marine Le Pen conduce în sondajele pentru alegerile prezidențiale din Franța de anul viitor.

Normalizare sau schimbare radicală?

Pentru unii analiști, intrarea în guvern a partidului de extremă dreaptă, care și-a prezentat anul trecut scuze oficiale pentru legăturile sale istorice cu nazismul și antisemitismul, ar confirma succesul procesului de „de-demonizare” condus de Jimmie Akesson.

„Aceste alegeri sunt un referendum în privința Partidului Democraților din Suedia, pentru a afla dacă vom continua sau nu să ne îndreptăm pe o pantă de extremă dreaptă”, estimează comentatorul politic Jan Guillou.

Măsuri pe care mulți suedezi le-ar fi considerat acum zece ani ca o respingere a valorilor progresiste ale țării au fost acceptate acum de o mare parte a spectrului politic, în special înăsprirea politicii în materie de imigrație.

Dreapta și stânga converg asupra unor puncte esențiale în ochii alegătorilor, precum consolidarea sistemului de protecție socială, continuarea sprijinului acordat Ucrainei, reînarmarea țării sau măsurile în favoarea puterii de cumpărare.

„Cred că veți asista la o normalizare treptată a Democraților din Suedia”, afirmă Lars Tragardh, un istoric care a supervizat publicarea, anul trecut, de către guvern, a unei liste ce cuprindea valorile patrimoniului cultural suedez, considerată de detractorii săi ca fiind prea restrictivă și exclusivistă.

Opoziția denunță, dimpotrivă, riscul ca Suedia să-și schimbe fața.

„Dacă Democrații din Suedia ar intra în guvern, acest lucru ar avea un impact extrem de negativ asupra idealurilor progresiste ale țării noastre”, se teme Birgitta Ohlsson, ministrul afacerilor europene între 2010 și 2014, în prezent deputată a Partidului de Centru, una dintre cele patru formațiuni ale blocului de centru-stânga. „Am observat deja efectele atunci când se aflau în afara guvernului, iar acum ar fi de zece ori mai rău”, crede ea.

Într-un mesaj de campanie publicat pe rețelele sociale, șefa blocului de stânga, fostul prim-ministru social-democrat Magdalena Andersson, crede că alegerea alegătorilor nu se va referi la numirea lui Ulf Kristersson în funcția de prim-ministru, ci la faptul dacă Democrații din Suedia vor modela politica țării în materie de apărare, educație, cultură și finanțe. „Ar fi o Suedie cu totul diferită”, a avertizat ea.

În cazul unei victorii, Magdalena Andersson va trebui să facă față unei provocări majore: formarea unei coaliții stabile între partidul său, Verzii, Partidul de Stânga și Partidul de Centru. Deși cele patru partide sunt, în general, de acord asupra mai multor aspecte, precum creșterea prestațiilor sociale și a cheltuielilor publice, ele au opinii divergente cu privire la alte chestiuni cheie, cum ar fi impozitarea miliardarilor sau construirea de noi centrale nucleare, iar Partidul de Centru refuză să facă parte din același guvern cu Partidul de Stânga.