Judecătoria municipiului Chișinău, sediul Ciocana a admis plângerea Autorității Naționale de Integritate (ANI), a declarat nule ordonanțele procurorilor și a decis reluarea procesului penal și obligarea procurorului să inițieze un dosar penal pe numele ex-deputatului, Nae-Simion Pleșca, la care ANI a depistat la sfârșitul anului trecut, conform declarației de avere, o diferență de peste 800 de mii de lei din conform venitului obținut și cel declarat, bani pe care fostul parlamentar nu a putut să-i justifice.

Potrivit ANI, la sfârșitul lunii decembrie 2020, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a încheiat procedura de control al averii pe numele fostului deputat, în privința căruia a constatat o diferență de peste 800 de mii de lei indicați în declarația de avere, bani pe care Pleșca nu a putut să le indice proveniența.

Atunci, inspectorul de integritate a remis un denunț către Procuratura Generală pentru inițierea unei cauze pe aspectul îmbogățirii ilicite. În februarie 2021, procurorul din cadrul Procuraturii municipiul Chișinău, oficiul Buiucani, căruia i-a revenit examinarea acestei cauze, a refuzat inițierea urmării penale în privința fostului deputat și a clasat fapta, invocându-se motivul că „nu întrunește elementele unei infracțiuni penale”.

ANI a insistat și a cerut anularea ordonanței acestuia, însă și procurorul ierarhic superior, adjunctul interimar al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, dar și șeful adjunct al Oficiului Buiucani au emis o altă ordonanță prin care au respins solicitarea ANI. În rezultat, inspectorul de integritate a contestat în instanța de judecată actele emise de către Procuratura municipiul Chișinău, Oficiul Buiucani și a solicitat să fie anulate ordonanțele emise de procurori.

Astăzi, Judecătoria municipiului Chișinău, sediul Ciocana a admis plângerea ANI, a declarat nule ordonanțele procurorilor și a decis reluarea procesului penal și obligarea procurorului să se conformeze celor solicitate de către ANI. Decizia instanței nu este una definitivă și poate fi atacată la Curtea de Apel.

„ANI își exprimă nedumerirea și regretul față de modul prin care au acționat procurorii vizați din cadrul Procuraturii municipiului Chișinău, oficiul Buiucani, evitând să de-a curs unei investigații ample asupra eventualelor semne constitutive ale infracțiunii prevăzute de Codul penal „îmbogățire ilicită”, se precizează într-un comunicat de presă al ANI.

#ANI #avere #declarație #Nae-Simion Plesca #procurori

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.