Curs valutar
  • EUR
    20.1579
    0.3344%
  • USD
    17.9853
    0.2096%
  • RUB
    0.2220
    -0.3604%
  • RON
    3.7744
    0.3073%
  • UAH
    0.3939
    -0.4824%

Toate știrile

03 noiembrie 2026

Olga Bondarciuc, „notara lui Plahotniuc”, extrădată din Belgia a fost plasată în arest preventiv

15 Iul. 2022, 08:51
 // Categoria: Politica // Autor:  Redacția Realitatea
15 Iul. 2022, 08:51 // Politica //  Redacția Realitatea

Procurorii PCCOCS au audiat-o pe Olga Bondarciuc, fost notar al organizației criminale „Plahotniuc”, extrădată joi din Belgia. A urmat plasarea acesteia în arest preventiv.

„Învinuirea prezentată ține de anumite fapte infracționale comise în perioada în care activase în acea calitate. Mai exact, procurorii îi incriminează comiterea cu bună-știință a acțiunilor care au asigurat traducerea și legalizarea actelor necesare elementelor din schema denumită generic „frauda bancară”; infracțiuni de fals în acte publice; depunerea declarațiilor mincinoase în fața autorității de investigație, inclusiv prin ascunderea de la oamenii legii a unor acțiuni notariale cu privire la unele companii nerezidente ale organizației criminale, prin care ar fi fost spălați banii din „frauda bancară”; deasemenea, persoana învinuită a creat artificial probe acuzatoare prin falsificarea unor acte notariale”, se arată într-un comunicat emis de PCCOCS.

Acțiunile de urmărire penală vor continua în exercitarea directă a procurorilor PCCOCS, pentru stabilirea tuturor aspectelor relevante comiterii faptelor incriminate, timp în care persoana se prevalează de prezumția nevinovăției, potrivit legii.

Anterior, în 2021, procurorii PCCOCS au prezentat în instanța de judecată probe care să permită aplicarea arestului preventiv în privința învinuitului, în absența sa, iar la opt zile de la depunerea demersului – pe 20 aprilie 2021, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a satisfăcut solicitarea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Prin urmare, după extrădarea persoanei, prezentarea învinuirii și mandatului de arest de către PCCOCS, aceasta a fost plasată în arest preventiv pentru 30 de zile.

Realitatea Live

03 Nov. 2026, 14:53
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
03 Nov. 2026, 14:53 // Slider //  Realitatea.md

Ministerul Apărării a elaborat un nou proiect de lege care stabilește reguli noi pentru instituirea, prelungirea și încetarea stării de asediu și a stării de război. Documentul prevede atribuțiile autorităților publice, măsurile speciale care pot fi aplicate în astfel de situații, precum și drepturile și obligațiile persoanelor fizice și juridice. Proiectul este supus consultărilor publice, transmite IPN.

În prezent, cele două regimuri sunt reglementate de Legea nr. 212/2004, care stabilește procedura de declarare, atribuțiile autorităților, mobilizarea și măsurile ce pot fi aplicate. Noua lege urmează să înlocuiască acest cadru, pe care Ministerul Apărării îl consideră necesar de actualizat în raport cu evoluțiile de securitate.

O modificare vizează procedura aplicată în cazul unei agresiuni armate. Dacă legea actuală îi permite președintelui să instituie starea de război și să informeze neîntârziat Parlamentul, proiectul prevede că șeful statului va declara acest regim prin decret, contrasemnat de prim-ministru. Președintele va informa și convoca Parlamentul și va notifica, totodată, Consiliul de Securitate al ONU. Starea de asediu însă este declarată de Parlament.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Starea de asediu va putea fi instituită în cazul iminenței unei agresiuni armate sau al altor acțiuni ori amenințări grave cu o componentă militară identificabilă, atunci când mecanismele obișnuite de gestionare a crizelor nu sunt suficiente. Aceasta va avea un caracter temporar, cu reguli proprii privind durata, prelungirea și încetarea. Starea de război va putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate împotriva Republicii Moldova, al declarării războiului sau al notificării prealabile privind desfășurarea unor operațiuni militare.

Proiectul extinde și lista domeniilor în care pot fi aplicate măsuri speciale. Acestea pot viza infrastructura critică, funcționarea serviciilor esențiale, sistemul financiar și economic, comunicațiile și securitatea cibernetică, circulația persoanelor și bunurilor, precum și accesul populației la produse și servicii de strictă necesitate. Sunt dezvoltate și prevederile privind apărarea teritorială și rezistența națională.

Se schimbă și mecanismul de coordonare a instituțiilor. Proiectul delimitează atribuțiile Consiliului Național de Securitate, Comandamentului Suprem al Forțelor Armate și Statului Major al Apărării, în timp ce legea actuală prevede transformarea Consiliului Suprem de Securitate în Consiliul Suprem de Apărare, pe durata stării de asediu.