Cu referire la informația apărută în presă cu titlul „BERD achiziționează operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești”, precum și multiplele solicitări din partea institutiilor mass-media dar și ale unor persoane și instituții îngrijorate, la această etapă Bemol Retail poate comunica următoarele, scrie Bani.md.

Printr-o solicitare simplă, am aflat că acest lucru s-a făcut prin achiziționarea de către BERD a acțiunilor companiei Thomo Invest Ltd, deținută de către Thomas Moser în Cipru.

Bemol atrage atenția asupra faptului că BERD a făcut acest pas, în timp ce acțiunile Danube Logistics SRL sunt sub sechestrul impus de executorul judecătoresc pentru executarea hotărârii împotriva lui Thomas Moser, devenită definitivă prin decizia instanței superioare.

Bemol susține că va ține legătura cu BERD în ceea ce privește impactul transferului acțiunilor Thomo Invest Ltd din Cipru asupra sechestrului acțiunilor Danube Logistics SRL.

Bani.md amintește că BERD a intervenit în litigiul cu portul Giurgiulești, trecând de partea lui Moser și preluând active aflate sub sechestru.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) anunță prin intermediul unui comunicat despre faptul că a achiziționat 100% din capitalul grupului de companii Danube Logistics (Danube Logistics Group). Tranzacția ar fi avut loc la 7 mai 2021.

Astfel, BERD anunță că „a devenit unicul beneficiar efectiv al Danube Logistics SRL, operatorul Portului Internaţional Liber Giurgiulești.”, scrie instituția internațională în cadrul unui comunicat de presă.

Bani.md precizează că în jurul portului Giurgiulești, pe parcursul ultimilor ani, s-a iscat un scandal de proporții.

„BERD nu a făcut publică suma tranzacției și ce se întâmplă cu alți actori care, prin judecată, au obținut dreptul asupra acestor bunuri.”

În anul 2004, în baza unui Acord de investiții încheiat cu Guvernul Republicii Moldova, una dintre companiile din grupul de companii deținut de D-l Ragiq Aliyev a devenit investitorul principal și proprietarul Portului Giurgiulești. În cadrul îndeplinirii obligațiilor de investiții, până în 2011, aproximativ 52 de milioane de dolari SUA au fost investiți în dezvoltarea Portului.

În 2011, abuzând de încrederea care i-a fost acordată, Thomas Moser (fost angajat BERD) și-a însușit în mod ilegal una dintre companiile care i-au fost încredințate spre conducere (Danube Logistics SRL, Portul Giurgiulești), trecând-o pe numele lui contra unei sume de 344 USD.

Cu scopul de a returna Portul proprietarului său legal, acționarul grupului de companii, din care face parte Bemol Retail, a inițiat anumite procese de judecată și alte proceduri legale atât în Moldova, cât și în străinătate.

În anul 2019, printr-o hotărâre judecătorească definitivă, Dl. Thomas Moser (Danube Logistics Group) a fost găsit vinovat de cauzare de prejudicii companiei Bemol Retail prin escrocherie și administrare ineficientă a acesteia (Decizia Curții de Apel Chișinău).

În cadrul executării acestei hotărâri de reparare a prejudiciului în favoarea companiei Bemol, cazul a fost transmis spre executare unui executor judecătoresc.

Dl. Thomas Moser și companiile sale au înaintat recurs împotriva acțiunilor procesuale ale executorului judecătoresc atât în Moldova cât și în Olanda și, respectiv, au pierdut aceste cazuri (Decizia Curții de Apel Chișinău-1, Decizia Curții de Apel Chișinău-2 și Decizia Curții din Amsterdam).

Curtea Supremă de Justiție a respins, în ședința din 3 februarie 2021, recursurile declarate de către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Danube Logistic SRL și Danube Logistics Holding BV, în care solicitau casarea unei decizii, prin care Thomas Moser și Ala Aydov (foști manageri la Bemol) au fost obligați să achite companiei Bemol Retail un prejudiciu de 177,4 milioane lei.

În cadrul unei declarații de presă, compania BEMOL susținea anterior că „în vederea eschivării de la executarea hotărârii judecătorești, Dl. Thomas Moser a părăsit Republica Moldova și continuă să manipuleze opinia publică, recurgând la metodele sale obișnuite – protecționism politic și dezinformare.”

Acțiunea BERD pune și mai multe semne de întrebare așa cum avocatul BERD l-ar fi consultat anterior pe Moser în preluarea frauduloasă a Portului Giurgiulești. PROBE și reacția acestuia.

Bani.md menționează că pe data de 22 martie 2021, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a venit cu un comunicat în care explică că „și-a executat drepturile în baza documentelor de finanțare și garantare a executării obligațiilor cu privire la participațiunea Danube Logistics Holding BV în cadrul Danube Logistics SRL (Danube Logistics), operatorul Portului Liber Internațional Giurgiulești din Republica Moldova.”

Acțiunea de executare a BERD, potrivit comunicatului, are drept scop asigurarea bunei funcționări a Portului Giurgiulești și că este un răspuns „la decizia unui executor judecătoresc din 25 februarie de a numi un administrator extern al portului, în urma unei cereri contestate împotriva unuia dintre beneficiarii finali ai Danube Logistics Holding BV.”

„BERD a considerat această numire o imixtiune în funcționarea companiei, având un impact negativ direct asupra capacității sale de a continua funcționarea și de a-și plăti datoriile, precum și în conflict cu interesele legitime ale BERD, ca deținător a garanțiilor asupra participațiilor din capitalul Danube SRL și ca beneficiar economic al acestora.”

La rândul său, compania BEMOL RETAIL a emis o declarație pe data de 24 martie 2021 în care susține că „are de mult timp stabilite relații bune, de parteneriat cu BERD.

„Însăși faptul că grupul nostru de companii a achiziționat portul Giurgiulești cu participarea directă a BERD, spune despre foarte multe. Noi nu ne dorim sub nici o formă să deteriorăm aceste relații cu BERD, care nici nu este parte în conflict, după cum au afirmat și ei anterior în mod repetat.”

În aceeași declarație BEMOL RETAIL explică faptul că implicarea executorului are drept scop „prevenirea și evitarea scoaterii resurselor financiare din cadrul companiei” și atenționează că avocatul BERD-ului, de fapt, a activat anterior în interesele lui Thomas Moser.

De asemenea, în declarația sa, BEMOL RETAIL susține că va informa „conducerea BERD cu privire la toate faptele pe care le cunoaște, deoarece concluzionează că din Republica Moldova lor le este furnizată informația în mod incorect, despre ce s-a întâmplat și ce se întâmplă”.

#Bemol #BERD #Giurgiulesti #Portul Giurgiulesti

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.