Directorul Întreprinderii de Stat „Moldatsa”, Veaceslav Frunze, s-a „autopremiat” în vara anului 2020, cu o sumă bănească în mărime de cinci salarii de funcție, ceea ce ar însemna aproximativ 360 de mii de lei. Drept reacție, Moldatsa, spune că Inspecția financiară a Ministerului Finanțelor a verificat modalitatea de acordare a premiilor bănești către directorul întreprinderii și nu a depistat nici o încălcare.

Totul a ieșit la iveală, după ce deputatul PAS, Radu Marian a intrat în posesia unui act prin care se demonstrează că Frunze a primit vara trecută premii de 360 de mii de lei, pe lângă salariul său lunar de 71 de mii de lei.

„Veaceslav Frunze, șeful MOLDATSA (întreprinderea de stat care gestionează traficului aerian) s-a autopremiat, în vara anului 2020, cu o sumă bănească în mărime 5 salarii de funcție, ceea ce ar însemna, după calculele noastre, aproximativ 360.000 lei. Iar asta pe lângă salariul lunar de 71.000 lei pe care l-a primit acesta în 2020 (conform declarației de avere). Asta se întâmpla în timp ce întreprinderea era grav afectată de pandemie, avioanele nu zburau, iar angajații și controlorii de trafic se îmbolnăveau unul după altul de COVID-19. Am trimis sesizări către Inspecția financiară ca să investigheze legalitatea acordării acestui premiu, dar și către Agenția Proprietăți Publice, ca să înțeleg cum a fost posibil ca un astfel de premiu să fie acordat. De asemenea, voi trimite un demers către Moldatsa și voi cere lui Frunze să întoarcă înapoi premiul”, a scris Marian.

Drept reacție, Moldatsa afirmă că, „evaluarea și premierea administratorilor întreprinderilor de stat este în competența consiliilor de administrare și a fondatorului și nu a administratorului”.

„Premierea administratorului Moldatsa a fost verificată de Inspecția financiară la demersul deputatului Radu Marian. În rezultat nu au fost depistate încălcări sau abuzuri”, susține întreprinderea.

De asemenea, Moldatsa se victimizează și afirmă că întreprinderea ar fi atrasă în „jocuri politici” ținând cont de perioada electorală.

Doc: Radu Marian

#Moldatsa #premii #Radu Marian #Veaceslav Frunze

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.