Proiectul noului Cod electoral a fost aprobat în prima lectură, astăzi, 28 iulie în ședința Parlamentului cu scopul perfecționării cadrului legislativ electoral și a celui conex, inclusiv prin soluționarea deficiențelor indicate de Curtea Constituțională în adresele sale, respectarea opiniilor Comisiei de la Veneția și OSCE/ODIHR, implementarea recomandărilor formulate de misiunile naționale și internaționale de observare a alegerilor.

Printre propunerile autorilor se numără posibilitatea ca, în situații excepționale, cum ar fi pandemie, stare de urgență, în unele circumscripții electorale, alegerile să se poată desfășura pe parcursul a două zile (sâmbătă și duminică), prin derogare de la regula generală. Acest lucru urmează să fie stabilit prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale, cu cel puțin 25 de zile înainte de ziua alegerilor.

De asemenea, inițiativa legislativă vizează finanțarea activității grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale. Astfel, se va limita posibilitatea efectuării donațiilor în numele unor terțe persoane, prin plafonarea acestora din suma venitului anual al donatorului și sancționarea contravențională a persoanelor care comit abateri.

Proiectul de lege mai oferă claritate în procedurile aferente modului de examinare și soluționare a contestațiilor, prin corelarea prevederilor Codului administrativ cu cele ale Codului electoral, în vederea înlăturării carențelor.

Referitor la alegerile parlamentare, autorii proiectului propun extinderea până la 111 a numărului maxim de persoane, care pot fi incluse în lista de candidați a unui partid politic sau bloc electoral. De asemenea, lista de candidați va putea fi modificată cu cel târziu zece zile până la data alegerilor.

Documentul mai propune revizuirea condițiilor speciale pentru candidații la funcția de primar. Astfel, vârsta minimă necesară va fi redusă de la 25 la 23 de ani. Totodată, candidații la funcția de primar vor trebui să aibă studii medii generale, studii medii de specialitate sau studii superioare.

Prevederile noului Cod electoral urmează să fie supuse, în continuare, consultărilor publice, după care proiectul de lege va fi propus spre adoptare în plenul Parlamentului.

Opoziția parlamentară a criticat inițiativa legislativă, fiind indignată de mai multe modificări care s-au propus a fi introduse în lege.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri #CEC #Cod electoral #critica #deputati #opozitie

Kremlinul spune că un summit Trump-Putin-Zelenski nu are sens fără un acord de pace pregătit pentru semnare, acuzând Kievul că nu vrea o „soluționare reală” a războiului.

Kremlinul a temperat luni, 31 august, așteptările privind posibilitatea unui summit de pace între președintele rus Vladimir Putin, președintele SUA Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Moscova spune că o astfel de întâlnire nu ar avea rost fără să existe un acord de pace, gata să fie semnat.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că o întâlnire între cei trei lideri ar putea avea loc doar dacă ar exista un acord pentru încheierea războiului din Ucraina, potrivit Kyiv Post.

„Cunoașteți bine poziția șefului nostru de stat: o astfel de întâlnire este posibilă doar pentru a parafa acorduri”, a declarat Dmitri Peskov, adăugând că ajungerea la o înțelegere ar fi un „proces foarte complex”, cu multe aspecte de luat în calcul, scrie Mediafax.

Acesta a acuzat, de asemenea, Kievul că refuză să urmărească ceea ce Moscova numește o „soluționare reală” a războiului.

Reacția Kremlinului nu a fost întâmplătoare. Directorul CIA, John Ratcliffe, ar fi propus organizarea unui summit trilateral în timpul unei vizite secrete la Moscova, pe 25 august. Surse citate de Axios au spus că Ratcliffe a discutat despre posibilitatea unei întâlniri între Trump, Putin și Zelenski.

Președintele SUA a lansat pentru prima dată ideea unui summit trilateral în august 2025, declarând că pregătirile erau în curs și că întâlnirea ar putea avea loc în termen de două săptămâni. La mai bine de un an distanță, summitul nu a avut loc.

Potrivit publicației „The Wall Street Journal”, Trump l-a trimis personal pe Ratcliffe la Moscova, fără să îi informeze dinainte pe unii dintre cei mai apropiați colaboratori ai săi și pe comandanții militari.

În timpul vizitei, directorul CIA s-a întâlnit cu oficiali ruși de rang înalt din domeniul securității, printre care șeful SVR, Serghei Narîșkin, și directorul FSB, Alexandr Bortnikov.

Surse citate de Axios au afirmat că John Ratcliffe a încercat să afle dacă șefii serviciilor de securitate rusești l-ar putea convinge pe Vladimir Putin să revină la negocieri.

Publicația „The New York Times” a relatat că Ratcliffe i-a prezentat lui Bortnikov o „evaluare sumbră” a situației armatei și economiei rusești, cerând Moscovei să ajungă la un acord înainte ca poziția sa să se înrăutățească.

Totuși, ultimele declarații ale Kremlinului arată că Vladimir Putin este încă departe de a accepta orice discuții. După vizita lui Ratcliffe, șeful Biroului Prezidențial ucrainean, Kyrylo Budanov, a spus că discuțiile mediate de SUA între delegațiile ucraineană și rusă ar putea avea loc în septembrie.

Dar Kievul rămâne sceptic în privința deciziilor Moscovei. Adjunctul lui Budanov, Pavlo Palisa, a spus că Vladimir Putin a ordonat armatei rusești să pregătească scenarii pentru o ofensivă în nordul Ucrainei, inclusiv posibile înaintări spre Kiev și Cernihiv.

Tot Kremlinul continuă să ceară Ucrainei să cedeze restul teritoriilor din Donbas aflate încă sub control ucrainean. Forțele Kievului controlează în prezent aproximativ 20% din acest teritoriu.