Proiect de 3 miliarde de euro, avansat de Republica Moldova la Uniunea Europeană pentru o autostradă între Ungheni – Chișinău – Odessa. Miza traseului constă în interconectarea prin coridorul rutier a regiunilor Odessa-Chișinău-Iași-Târgu-Mureș-Budapesta-Viena-Munchen.

Ideea autostrăzii, a fost introdusă în agenda publică, încă din luna decembrie 2018, de un grup alcătuit din șapte ONG-uri locale: IDEP Moldova , Societatea Ecologică ”Biotica”, EcoContact, Meridian Media Group, Renaşterea Rurală, Asociația de Dezvoltare a Turismului în Moldova și Asociația Patronală a Industriei Turismului din RM, care ulterior au constituit grupul de lucru „Moldova vrea Autostradă”.

„În 2018, când am avut dezbateri și discuții în Parlamentul European, Comisia Europeană, dar și cu Banca Europeană de Investiții, unul dintre impedimentele majore era faptul că autostrada ar trece prin zona transnistreană. Insistam că trebuie să fie făcut demersul pentru a iniția lucrările cu studiu de fezabilitate, care va răspunde următoarelor întrebări: unde este fezabilă această autostradă și dacă din punct de vedere de securitate sau orice alt considerent nu va fi fezabil prin Transnistria, unde se schimbă tronsonul (n.r. ceea ce presupune modificări în document)”, a menționat Iurie Calestru, director al Institutului de Dezvoltare și Expertiză a Proiectelor din Chișinău (IDEP).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Documentul modificat reprezintă baza pentru discuțiile cu orice instituție financiară internațională. Înțelegem foarte bine că deși în studiul de fezabilitate e vorba de grant, construcția implică în mare parte credite”, a mai adăugat directorul IDEP.

Pe teritoriul Republicii Moldova, autostrada urmează să înceapă lângă orașul Ungheni, de la podul de peste râul Prut, lucrare de artă ce va fi construită în cadrul Autostrăzii „Unirii”, și va urma traseul drumului european E58, pe lângă localitățile Pîrlița și Cornești. Ulterior, autostrada va trece pe traseul M5 (cunoscut în popor și sub denumirea de „betoncă”), urmând să treacă în dreptul Chișinăului, pe lângă Cricova. Ulterior, proiectul prevede două posibilități de continuare a traseului autostrăzii – prin Transnistria (pe lângă Cuciurgan) sau pe traseul care duce spre postul vamal Palanca (prin raioanele Căușeni și Ștefan Vodă), a doua posibilitate fiind mai probabilă.

În final, va fi creat un sistem eficient de transport, care va satisface necesitatea cetățenilor în mobilitate și va facilita comerțul pe piețele autohtone și internaționale, ținând cont de rolul pe care Moldova îl va avea în calitate de punte dintre UE și țările Comunității Statelor Independente (CSI), care este obiectivul general al Strategiei de transport și logistică pe anii 2013-2022, aprobată de Guvernul Republicii Moldova. Acesta va fi atins prin continuarea dezvoltării și reabilitării rețelei de drumuri prioritare, în special a celor care fac parte din Rețeaua Trans Europeană de Transport (TEN-T), extinsă pe teritoriul țărilor Parteneriatului Estic.

Conform celui mai optimist scenariu, dacă toate demersurile vor decurge normal, autostrada ar putea fi gata în circa opt-zece ani.

Prelungirea autostrăzii de la Chișinău până la Odesa este de importanță economică pentru Uniunea Europeană, întrucât în portul ucrainean ajunge un număr impunător de mărfuri din China și țările asiatice, care pătrund ulterior pe piața europeană. Războiul poate fi un obstacol, dar totodată poate fi și un punct de cotitură și relansare a dezvoltării infrastructurii rutiere, în mare parte distrusă de bombele rusești.

La sfârșitul lunii iulie, Comisia Europeană a propus prelungirea a patru coridoare de transport TEN-T până în Ucraina şi Republica Moldova, pentru a îmbunătății conectivitatea de transport dintre aceste două ţări şi UE. Cele patru coridoare vor fi extinse pentru a include puncte cheie precum Lvov, Kiev, Chișinău și porturile Mariupol şi Odesa.

„Acest proiect este realizat cu sprijinul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.”

#autostrada #Chisinau #Odesa #Republica Moldova #Romania #Ucraina #UE #Ungheni

Autoritățile vor ajusta propunerile privind taxarea jocurilor de noroc astfel încât noile măsuri fiscale să nu împingă jucătorii spre piața neagră. Una dintre priorități va fi combaterea mai dură a platformelor ilicite care operează în Republica Moldova, iar în paralel ar putea fi revizuite și unele restricții privind publicitatea jocurilor de noroc legale. Declarațiile au fost făcute de premierul Vasile Tofan în cadrul conferinței de presă de miercuri, scrie Omniapres.md.

„Trebuie să taxăm, dar nu trebuie să taxăm de o manieră care ar trimite jucătorii în sectorul negru”, a declarat Tofan.

În acest context, premierul a spus că statul trebuie să-și concentreze eforturile asupra platformelor care oferă ilegal servicii de jocuri de noroc în Republica Moldova.

„Trebuie să intervenim acolo, să închidem site-urile care nu au drept de operare pe teritoriul nostru”, a spus premierul.

În paralel, Guvernul ar putea reexamina și actualele restricții privind publicitatea jocurilor de noroc legale. Tofan a menționat în mod special situația Loteriei Naționale e într-o poziție dezavantajoasă în raport cu platformele străine, care continuă să investească în promovare și să atragă jucători din Republica Moldova.

„Loteria Națională acum am limitat-o foarte mult la publicitate și a fost o intenție bună […] dar am pus-o într-o situație în care ei nu pot lucra de la egal la egal cu jucătorii din alte țări care investesc în reclamă și fac ce vor”, a explicat Tofan.

Premierul consideră că soluția trebuie să reprezinte un compromis între o taxare mai mare a sectorului și crearea unor condiții în care operatorii legali să poată concura cu piața gri.