Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat un decret prin care se afirmă că guvernul de la Moscova va da bani ucrainenilor care au fugit din calea războiului. Potrivit ONU, peste 2,3 milioane de refugiaţi ucraineni au ajuns în Rusia din februarie, de la începutul agresiunilor militare în Ucraina, până în prezent.

Documentul, publicat pe site-ul Kremlinului, stabileşte o pensie lunară de 10.000 de ruble (aproximativ 166 de euro) pentru ucrainenii „forţaţi să părăsească teritoriile” provinciilor Doneţk şi Lugansk din Ucraina, care formează regiunea Donbas, din estul ţării, informează click.ro.

Decretul de plată indică faptul că ucrainenii eligibili pentru pensia lunară trebuie să fi părăsit Ucraina şi să fi intrat în Rusia după 18 februarie, iar plăţile vor fi efectuate până în decembrie. Persoanele cu dizabilităţi vor primi, de asemenea, o sumă lunară de aproximativ 166 de euro, iar veteranii celui de-Al Doilea Război Mondial vor primi aproximativ 83 de euro în fiecare lună.

Putin va acorda bani ucrainenilor care au fugit din calea războiului

Femeile însărcinate care au fugit de război vor primi o plată unică suplimentară de aproximativ 166 de euro şi încă 331 de euro la naşterea copilului lor, a anunţat Putin. Fiecare copil care a fugit din Ucraina va primi 66 de euro. Donbasul a fost în mare parte sub controlul separatiştilor proruşi de când teritoriul ucrainean Crimeea a fost anexat ilegal de Rusia în 2014.

Putin a recunoscut Lugansk şi Doneţk ca republici independente chiar înainte de începerea invaziei pe scară largă din 24 februarie şi este de aşteptat să încerce să anexeze teritoriile la Rusia, în lunile următoare.

Putin a semnat şi un alt decret prin care le-a acordat cetăţenilor ucraineni cărora li se iau amprentele digitale, care sunt fotografiaţi, examinaţi medical şi testaţi antidrog de autorităţile ruse dreptul de a rămâne temporar şi de a lucra în ţară fără permis în timp ce fug de război.

Textul interzice expulzarea din Rusia a cetăţenilor ucraineni, în afara persoanelor eliberate din închisoare sau considerate periculoase pentru securitatea ţării.

#bani #decret #Putin

Donald Trump pune punct duminică, 1 noiembrie, unui turneu maraton prin zece state. Cu 48 de ore înaintea alegerilor cruciale la jumătatea mandatului din 3 noiembrie, sprintul final al președintelui a luat însă o turnură neașteptată, transmite hotnews.ro.

Liderul republican de la Casa Albă a bifat aproximativ 20 de mitinguri electorale doar pe parcursul acestei luni. La bordul Air Force One, el a străbătut zece state, printre care Kansas, Georgia, Michigan și Texas.

În acest turneu maraton, discursurile lui Trump au lăsat în mare parte deoparte problemele economice sau direcția țării, scrie CNN într-o analiză. În schimb, jurnaliștii postului american de televiziune care l-au însoțit la mitinguri susțin că „mesajul său către alegători a luat o turnură neașteptată”.

Acțiunile președintelui s-au concentrat pe un singur aspect: pe propria sa persoană, susțin jurnaliștii CNN. Trump le-a cerut deschis susținătorilor să se prefacă că el însuși se află pe buletinul de vot, indiferent de cotele de popularitate.

În discuțiile private de la bordul Air Force One, el a mărturisit chiar că aceste evenimente sunt probabil ultimele în care mai este purtătorul de steag al partidului, fapt care, potrivit CNN, a conferit întregii campanii atmosfera unui „turneu de adio”.

„La aceste alegeri, vă rog să vă imaginați că sunt pe buletinul de vot, dacă nu vă deranjează”, a declarat liderul de la Casa Albă la un miting în Florida.

Declarații controversate: „Nu-mi pasă deloc! O să o spun”

În Carolina de Sud, jurnaliștii au înregistrat cel puțin 12 întreruperi provocate de manifestanți care l-au făcut pe Trump criminal și trădător. Președintele a trecut peste incidente cu o glumă, comentând că „se întâmplă mereu exact când ajung la poanta finală”, și i-a numit pe protestatari „ratați”.

Ulterior, în Georgia, el a afirmat că Statele Unite fac o avere uriașă din petrol pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. Potrivit CNN, deși consilierii săi i-au cerut să nu abordeze subiectul din cauza prețurilor mari de la pompă, Trump a spus pe scenă: „Nu-mi pasă deloc! O să o spun. Facem o avere uriașă!”.

În Michigan, unde Trump s-a intersectat la distanță cu un miting ținut de Barack Obama, președintele a făcut comentarii despre aspectul fizic al unor oficiali și al rapperiței Nicki Minaj, despre care a spus pe scenă că este „un fund al naibii de frumos” și că este „greu de ratat”. De asemenea, el a mai spus că „voi face orice” pentru a asigura victoria republicanului Mike Rogers.

Turneul a fost marcat și de atacuri la adresa sondajelor din mass-media, pe care Trump le-a acuzat că sunt „nereale” și „total false”, în contextul în care datele CNN îi plasau popularitatea la 34%.

Spre finalul turneului, în Florida, el a vorbit de efortul fizic extrem, afirmând că „28 de zile la rând cu porcăria asta e mult” și a recunoscut în fața mulțimii că „vocea mea funcționează la aproximativ 49,2%”.

Final de campanie în Iowa și Kansas

Deși plănuise inițial să se relaxeze în weekend la Mar-a-Lago, Trump a revenit și se va deplasa chiar în această duminică în Iowa și Kansas.

Fox News, post de televiziune cu o orientare conservatoare, scrie că vizitele lui Trump în cele două state vin la cererea expresă a liderilor republicani locali, care aveau nevoie de forța lui de atracție pentru a câștiga cursele strânse. De altfel, postul american a scris despre entuziasmul uriaș al mulțimilor fidele mișcării MAGA și a scos în evidență energia președintelui, care a ales să rămână pe teren în loc să se odihnească.

Breitbart News, un site american de știri și opinii cu o orientare conservatoare, a scris pe 7 octombrie că mesajul președintelui de la mitinguri nu este unul personal, ci este axat pe teme majore precum securitatea frontierelor, reducerea taxelor și combaterea criminalității.

Publicația citează o declarație oficială a Casei Albe care arată că președintele urmărește „să sporească entuziasmul pe teren și să asigure o prezență masivă la vot în rândul republicanilor”.

Miza scrutinului: Lupta pentru controlul Congresului

În Statele Unite ale Americii, pe 3 noiembrie 2026, au loc alegerile de la jumătatea mandatului prezidențial, cunoscute sub numele de „midterms”. Cetățenii din toate cele 50 de state vor decide reprezentanții pentru toate cele 435 de mandate din Camera Reprezentanților și pentru 35 de locuri în Senat, instituții care formează puterea legislativă la nivel federal.

Democrații au nevoie să câștige, net, cel puțin patru locuri la alegerile din noiembrie pentru a prelua controlul asupra Senatului SUA de la republicani.

Ultimele sondaje tind să îi favorizeze, nemulțumirea alegătorilor față de președintele Donald Trump, războiul cu Iranul și creșterea prețurilor punând sub semnul întrebării cursele electorale din state care odinioară erau bastioane republicane, scrie Reuters.

Republicanii dețin în prezent majoritatea în camera superioară a Congresului, cu 53 de locuri față de cele 47 ale democraților, iar o schimbare a controlului părea puțin probabilă la începutul anului. Analiștii susțin însă că democrații sunt acum competitivi în statele pe care Trump le-a câștigat cu ușurință în 2024, chiar dacă republicanii încearcă să preia la rândul lor locuri deținute de democrați.