Natalia Gavrilița a felicitat cetățenii cu ocazia Zilei Limbii Române, declarând că puține țări au asemenea sărbătoare. Ea a adus omagiu intelectualilor care au luptat pentru graiul matern.

Prim-ministra menționează că limba este cel mai puternic element identitar care ne definește ca națiune. Conform ei, româna este vorbită, scrisă și cântată de milioane de oameni în toate colțurile lumii.

„Recent, am avut ocazia să stau de vorbă cu câțiva copii din diaspora, reveniți acasă pentru evenimentele organizate de Zilele Diasporei. M-au uimit și bucurat în același timp cu o vorbire românească superbă. Chiar dacă era cu un pic de accent italian, francez sau iordanian, acești tineri și copii fac eforturi pentru a păstra legătura cu baștina lor, ba chiar și cu a părinților lor. Prin limba română, copiii diasporei nu doar păstrează legătura cu bunicii și rudele din Moldova, ei își definesc identitatea.

Pentru sacrificiu, trudă și curaj le suntem recunoscători generațiilor de intelectuali care au păstrat și apărat limba română. Să-i cinstim în memoria noastră și să le mulțumim celor care continuă să cultive cu demnitate dragostea de grai matern.

Oriunde ne poartă pașii și viața, acolo unde auzim că se vorbește limba română avem mereu sentimentul de „acasă”. Iar cel mai frumos omagiu pe care putem să-l aducem limbii române este s-o învățăm, s-o prețuim și să o vorbim corect!”, transmite Gavrilița.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De Ziua Limbii Române, și diplomații străini au adresat mesaje de felicitare celor care o vorbesc. Bunăoară, șeful Delegației Europene, Janis Mazeiks, a recitat versuri de Grigore Vieru.

#31 august #felicitare #Gavrilita #mesaj #Ziua Limbii Române

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.