Mișcarea palestiniană Hamas învinuiește autoritățile de la Minsk pentru implicarea conflictului dintre Palestina și Israel în situația de reținere a fondatorului canalului de Telegram NEXTA, Roman Protasevici, aflat la bordul companiei aeriene irlandeze Ryanair, debarcată cu forța la Minsk. Declarațiile au fost făcute de către șeful adjunct al Biroului Politic al mișcării palestiniene, Musa Abu Marzuk.

„Acest lucru este revoltător și demonstrează gândirea arhaică a conducerii din Belarus, care nu înțelege că trăim acum într-o epocă a mass-media libere și că există opinie publică internațională care nu mai acceptă astfel de metode”, a spus Abu Marzuk.

În același timp, Hamas a refuzat să evalueze însăși situația din jurul reținerii lui Protasevici, spunând că „nu sunt obligați să ia o poziție cu privire la tot ceea ce se întâmplă în lume”, întrucât sunt angajați în primul rând în lupta împotriva ocupației israelului.

„Dar, desigur, suntem în general împotriva nedreptății, persecuției, încălcării libertății și încălcării legii”, a adăugat Abu Marzouk.

Pe 23 mai, un avion Ryanair aflat în deplasare de la Atena la Vilnius a aterizat de urgență la Minsk după ce a fost raportată o bombă pe aeroportul din Minsk. Pentru a escorta aeronava, a fost ridicat un avion de lupte MiG-29 al Forțelor Aeriene din Belarus. Imediat după aterizare, forțele de securitate din Belarus l-au reținut pe Protasevici, care se afla la bord. Totodată, jurnalistul este acuzat că a creat un grup extremist și a inițiat revolte după alegerile prezidențiale din august 2020.

În cursul zilei de luni, autoritățile din Belarus au afirmat că o scrisoare care ar fi provenit de la gruparea militantă palestiniană Hamas conținea o amenințare cu bombă împotriva zborului Ryanair, ce a dus la redirecționarea acestuia către Minsk.

Acuzația a fost întâmpinată cu scepticism de cancelarul german, Angela Merkel, care a calificat explicațiile Belarusului drept „complet neplauzibile”. Potrivit agenției de presă Reuters, purtătorul de cuvânt al Hamas, Fawzi Barhoum, a afirmat că aceasta nu are „absolut nicio legătură” cu incidentul de duminică.

„Noi nu recurgem la astfel de metode, care ar putea constitui o înscenare a unor părți suspecte care au scopul de a destabiliza Hamas și de a diminua compasiunea lumii față de poporul palestinian și de rezistența sa legitimă”, a spus Fawzi Barhoum.

Săptămâna trecută, Hamas și Israel au ajuns la un acord de încetare a focului, după 11 zile de violențe. Peste 250 de persoane și-au pierdut viața, majoritatea acestora în Fâșia Gaza, controlată de Hamas.

#Hamas #implicare #Republica Belarus

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.