Modul în care autoritățile din Republica Moldova au gestionat fondurile destinate combaterii pandemiei de COVID-19 denotă un grad redus de responsabilitate și transparență. Este concluzia la care au ajuns autorii unui raport intitulat „Gestionarea fondurilor COVID-19”, realizat în cadrul programului internațional de cercetare Open Budget Survey, scrie expert-grup.org.

Studiul a fost realizat în baza a 26 de indicatori de transparență, supraveghere și participare publică asupra a 120 de țări, printre care și Republica Moldova.

Potrivit rezultatelor raportului, mai mult de două treimi dintre autoritățile centrale din cele 120 de țări nu au reușit să gestioneze într-un mod responsabil pachetele de urgență aprobate pentru combaterea pandemiei.

Totodată, aproape două treimi dintre acestea nu au urmat proceduri transparente de achiziții, circa jumătate dintre țări au ocolit procedurile legislative pentru a introduce pachetele de urgență și doar aproximativ un sfert dintre auditorii naționali au publicat rapoarte accelerate audit.

Astfel, către finele anului 2020, suma fondurilor destinate crizei pandemice la nivel global a ajuns la circa 14 trilioane de dolari.

Mai mult, același raport arată că aprobarea în luna aprilie, anul trecut, a pachetului de politici fiscale de urgență de către Parlamentul de la Chișinău denotă carențe la toate cele trei capitole analizate în studiu:

transparență– atât la aprobarea cât și la implementare pachetului de urgență, în special în privința stabilirii beneficiarilor, identificării și utilizării resurselor extrabugetare și raportării;
supraveghere– atât din partea legislatorilor, cât și din partea birourilor naționale de audit;
participare– s-a constatat un nivel minim al participării publice.

De cealaltă parte, Republica Moldova înregistrează un scor pozitiv în privința la trei indicatori reflectați în raport: informații macroeconomice și bugetare agregate, surse de finanțare și achiziții.

Exemple pozitive există și la nivel global. Un exemplu în acest sens este și Republica Paraguay, unde toate achizițiile legate de pandemie sunt publicate pe o pagină web specializată.

Alte 22 de țări, precum Canada, Bangladesh, Togo, au constatat impactul disproporționat al pandemiei asupra femeilor și au publicat informații despre politicile care vizează femeile. Totodată, în Sierra Leone auditorul național a furnizat date de audit în timp real, bazându-se pe experiența crizei provocate de Ebola.

Raportul privind gestionarea fondurilor COVID-19 la nivel global poate fi vizualizat online, pe pagina web www.internationalbudget.org/covid/.

Modulul COVID include principalii indicatori ai raportului și harta interactivă a celor 120 de țări analizate.

Open Budget Survey este o cercetare globală care evaluează nivelul de transparență bugetară a peste o sută de țări din lume prin prisma celor mai bune practici acceptate la nivel internațional și este parte a Programului ”International Budget Partnership’s Open Budget Initiative”.

Republica Moldova participă oficial în cadrul Open Budget Survey din anul 2017, iar Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” este partener local al proiectului.

#combaterea virusului #Moldova #pandemie #raport

Tariful la gazele naturale ar putea fi din nou pus sub presiune, în condițiile în care prețurile de pe piețele internaționale se mențin ridicate, iar Energocom ar putea să acumuleze devieri tarifare negative, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu, care a precizat că orice ajustare a tarifului este de competența Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică.

„De ajustarea tarifului se ocupă ANRE. Vedem și singuri evoluția prețului la gazele naturale la bursă”, a declarat Junghietu.

Potrivit ministrului, o parte dintre devierile tarifare acumulate de Energocom au fost deja incluse în tariful actual, însă compania ar putea continua să înregistreze pierderi dacă prețurile de achiziție rămân ridicate.

„În ceea ce privește devierile tarifare ale Energocom, o parte dintre acestea au fost incluse în noul tarif, dar pe măsură ce prețurile se mențin la un nivel ridicat în ultima perioadă, Energocom va acumula devieri negative”, a explicat ministrul.

Junghietu nu a exclus astfel o nouă majorare a tarifului, dar a subliniat că evoluția din perioada de iarnă va fi decisivă.

„Dacă în iarnă se va atesta o diminuare a prețului de achiziție, poate exista o echilibrare”, a spus acesta.

Ministrul a atras atenția și asupra situației din Strâmtoarea Ormuz, afirmând că, atât timp cât fluxurile de gaze naturale din Golf sunt afectate, presiunea asupra pieței mondiale va continua.

„Atâta timp cât nu este soluționată situația din Ormuz, pentru ca cele circa 20% din gazele naturale din Golf să ajungă pe piața mondială, o să existe o presiune pe piața mondială a gazului”, a declarat Dorin Junghietu.

Săptămâna trecută, președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, afirma săptămâna trecută că tariful la gaz ar putea depăși 22 de lei pentru un metru cub.

Ultima majorare a fost aprobată de ANRE la mijlocul lunii august, când regulatorul a stabilit un tarif de 20,30 lei pentru un metru cub, cu peste 40% mai mare decât nivelul anterior.