Modul în care autoritățile din Republica Moldova au gestionat fondurile destinate combaterii pandemiei de COVID-19 denotă un grad redus de responsabilitate și transparență. Este concluzia la care au ajuns autorii unui raport intitulat „Gestionarea fondurilor COVID-19”, realizat în cadrul programului internațional de cercetare Open Budget Survey, scrie expert-grup.org.

Studiul a fost realizat în baza a 26 de indicatori de transparență, supraveghere și participare publică asupra a 120 de țări, printre care și Republica Moldova.

Potrivit rezultatelor raportului, mai mult de două treimi dintre autoritățile centrale din cele 120 de țări nu au reușit să gestioneze într-un mod responsabil pachetele de urgență aprobate pentru combaterea pandemiei.

Totodată, aproape două treimi dintre acestea nu au urmat proceduri transparente de achiziții, circa jumătate dintre țări au ocolit procedurile legislative pentru a introduce pachetele de urgență și doar aproximativ un sfert dintre auditorii naționali au publicat rapoarte accelerate audit.

Astfel, către finele anului 2020, suma fondurilor destinate crizei pandemice la nivel global a ajuns la circa 14 trilioane de dolari.

Mai mult, același raport arată că aprobarea în luna aprilie, anul trecut, a pachetului de politici fiscale de urgență de către Parlamentul de la Chișinău denotă carențe la toate cele trei capitole analizate în studiu:

transparență– atât la aprobarea cât și la implementare pachetului de urgență, în special în privința stabilirii beneficiarilor, identificării și utilizării resurselor extrabugetare și raportării;
supraveghere– atât din partea legislatorilor, cât și din partea birourilor naționale de audit;
participare– s-a constatat un nivel minim al participării publice.

De cealaltă parte, Republica Moldova înregistrează un scor pozitiv în privința la trei indicatori reflectați în raport: informații macroeconomice și bugetare agregate, surse de finanțare și achiziții.

Exemple pozitive există și la nivel global. Un exemplu în acest sens este și Republica Paraguay, unde toate achizițiile legate de pandemie sunt publicate pe o pagină web specializată.

Alte 22 de țări, precum Canada, Bangladesh, Togo, au constatat impactul disproporționat al pandemiei asupra femeilor și au publicat informații despre politicile care vizează femeile. Totodată, în Sierra Leone auditorul național a furnizat date de audit în timp real, bazându-se pe experiența crizei provocate de Ebola.

Raportul privind gestionarea fondurilor COVID-19 la nivel global poate fi vizualizat online, pe pagina web www.internationalbudget.org/covid/.

Modulul COVID include principalii indicatori ai raportului și harta interactivă a celor 120 de țări analizate.

Open Budget Survey este o cercetare globală care evaluează nivelul de transparență bugetară a peste o sută de țări din lume prin prisma celor mai bune practici acceptate la nivel internațional și este parte a Programului ”International Budget Partnership’s Open Budget Initiative”.

Republica Moldova participă oficial în cadrul Open Budget Survey din anul 2017, iar Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” este partener local al proiectului.

#combaterea virusului #Moldova #pandemie #raport

Fostul președinte al Republicii Moldova și deputat al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a sesizat Curtea Constituțională și solicită declararea drept neconstituțională a prevederii din Codul de procedură penală potrivit căreia foștii șefi ai statului pot fi judecați în primă instanță de Curtea Supremă de Justiție (CSJ).

Sesizarea vizează articolul din Codul de procedură penală, potrivit căruia CSJ judecă în primă instanță cauzele penale privind infracțiunile săvârșite de președintele Republicii Moldova, scrie IPN. Dodon susține că norma este aplicată prin analogie și în cazul foștilor șefi de stat. Autorul sesizării consideră că prevederea nu face distincție între infracțiunile comise de un președinte în timpul exercitării mandatului, faptele de drept comun și situația unui fost președinte al cărui mandat a încetat.

Potrivit deputatului, după încetarea mandatului, dacă nu a fost inițiată procedura constituțională de punere sub acuzare, fostul președinte ar trebui să fie cercetat și judecat conform regulilor generale de procedură penală, la instanțele de drept comun. Totodată, acesta susține că menținerea competenței exclusive a CSJ pentru foștii președinți creează un regim juridic discriminatoriu. Pe de o parte, aceștia nu ar beneficia de mecanismul constituțional privind imunitatea și punerea sub acuzare de către Parlament, iar pe de altă parte ar fi privați de dreptul de a fi judecați de o instanță de fond și de a beneficia de o cale ordinară de atac.

În sesizare se invocă încălcarea mai multor prevederi constituționale, inclusiv cele privind egalitatea în fața legii, accesul liber la justiție, imunitatea președintelui și interzicerea instanțelor extraordinare. „Aplicarea mecanică” a normei, susține deputatul, transformă Curtea Supremă de Justiție dintr-o instanță supremă ordinară într-o instanță de excepție pentru un fost demnitar, lucru interzis de Constituție.

Igor Dodon solicită Curții Constituționale să suspende, până la examinarea sesizării pe fond, acțiunea articolului 39 punctul 2 din Codul de procedură penală. Totodată, el cere declararea ca neconstituțională a prevederii în partea referitoare la aplicarea acesteia în cazul infracțiunilor săvârșite de foști președinți și sesizarea Parlamentului pentru înlăturarea ambiguității legislative.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sesizarea lui Igor Dodon vine în contextul în care fostul președinte este judecat chiar la Curtea Supremă de Justiție, în dosarul cunoscut generic drept „Sacoșa neagră”. Procesul are ca obiect acuzații de corupere pasivă, acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală, trădare de patrie și îmbogățire ilicită. Igor Dodon pledează nevinovat și susține că dosarul este unul politic.

#Igor Dodon #judecare #presedinti #raport Curtea Constituțională #sesizare