Președintele rus Vladimir Putin a aprobat o nouă doctrină de politică externă, construită în jurul conceptului privind „Lumea Rusă”, o noțiune pe care ideologii conservatori au folosit-o pentru a justifica intervenția în afara țării în sprijinul vorbitorilor de limbă rusă.

„Politica umanitară”, cuprinsă într-un document de 31 de pagini și publicată la mai bine de șase luni de la declanșarea războiului în Ucraina, spune că Rusia ar trebui să protejeze, să salveze și să promoveze tradițiile și idealurile Lumii Ruse, informează hotnews.ro.

Deși prezentată ca un fel de strategie de „soft power”, aceasta consacră însă în politica externă oficială idei legate de politica rusească și religie pe care unii adepți ai liniei dure le-au folosit pentru a justifica ocuparea de către Moscova a unor părți din Ucraina și sprijinul pentru entitățile separatiste pro-ruse din estul țării.

„Federația Rusă oferă sprijin compatrioților săi care trăiesc în străinătate în îndeplinirea drepturilor lor, pentru a asigura protejarea intereselor lor și păstrarea identității lor culturale rusești”, se arată în noua doctrină de politică externă a Moscovei.

Doctrina mai spune că legăturile Rusiei cu compatrioții săi din străinătate i-au permis „să își consolideze pe scena internațională imaginea de țară democratică care luptă pentru crearea unei lumi multipolare”.

De ani de zile, Vladimir Putin insistă asupra a ceea ce el consideră a fi soarta tragică a aproximativ 25 de milioane de etnici ruși care s-au trezit trăind în afara Rusiei, în state proaspăt independente după ce Uniunea Sovietică s-a prăbușit în 1991, un eveniment pe care l-a numit o „catastrofă geopolitică”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Rusia a continuat să considere fostul spațiu sovietic, de la Țările Baltice până în Asia Centrală, drept sfera sa legitimă de influență – o noțiune respinsă vehement de multe dintre aceste țări, cât și de Occident.

#Putin #razboi #tradiții

Poliţia naţională ucraineană a anunţat vineri arestarea unei adolescente de 17 ani suspectate că a otrăvit soldaţi ucraineni în contul Rusiei, provocând moartea a doi militari, relatează AFP.

Potrivit anchetatorilor, tânăra trimitea prin poştă stupefiante, conţinând „doze letale de metadonă” unor soldaţi contactaţi pe Telegram, la instrucţiunile FSB (Serviciul Federal de Securitate al Rusiei). „Urmând instrucţiunile unui coordonator rus, ea împacheta stupefiante şi le trimitea prin poştă, indicând informaţii false despre expeditor”, a indicat poliţia pe reţelele de socializare.

„I-au fost promise cel puţin 5.000 de hrivne pentru aceasta”, adică aproximativ 100 de euro, se menţionează în comunicat.

Militarii pe care îi contacta erau încurajaţi să consume aceste substanţe în faţa unei camere de filmat. Doi dintre ei au murit în regiunea Jitomir, la vest de Kiev, potrivit poliţiei, care afirmă că a împiedicat moartea altor patru soldaţi.

Arestată în aceeaşi regiune, tânăra riscă până la 15 ani de închisoare pentru complicitate la ucidere cu premeditare în bandă organizată şi trafic de substanţe ilicite.

„Nu acceptaţi medicamente sau alte substanţe, nici mâncare sau băuturi de provenienţă dubioasă, de la persoane pe care nu le cunoaşteţi bine”, a transmis poliţia ucraineană.

De la începutul invaziei ruse în februarie 2022, serviciile ucrainene susţin că au deschis mii de anchete pentru colaborare cu inamicul şi anunţă periodic arestarea unor persoane suspectate că acţionează în beneficiul Rusiei.

În 2023, Kievul a acuzat Moscova că ar fi otrăvit-o soţia lui Kirilo Budanov, pe atunci şef al serviciului de informaţii militare ucrainean (GUR), în prezent şeful administraţiei prezidenţiale de la Kiev.